Cursuri finanțe

Continutul economic al asigurărilor sociale

• Securitatea socială

Dreptul securităţii sociale este format din ansamblul normelor de drept care reglementează raporturile juridice de asigurare socială şi pe cele de asistenţă socială

• asigurările sociale

• asistenţa socială

• Asigurările sociale, ca formă a securităţii sociale, cuprind:

– asigurarea de sănătate

– prestaţiile de maternitate

– ajutorul de deces

– indemnizaţia de şomaj

– dreptul la pensie

– asigurările pentru accidente de muncă şi boli profesionale

– drepturile acordate anumitor categorii de beneficiari cu titlu de prestaţii noncontributive (invalizilor, văduvelor şi orfanilor de război, veteranilor de război, foştilor deţinuţi politici, eroilor martiri, urmaşilor şi răniţilor din timpul Revoluţiei din 1989, magistraţilor înlăturaţi din justiţie în perioada 1945 – 1952)

• Asigurări sociale – cadru legislativ

– norme de drept comun în domeniul asigurării sociale

• Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale

• Legea nr. 19/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale

• Legea nr. 76/2002 privind asigurările pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă

• Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate

• Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului

• Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii

• Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat

• Legea nr. 47/2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială

– norme specifice pentru anumite categorii de personal

• Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (pensie de serviciu; pensie de urmaş. Judecătorii şi procurorii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării. Judecătorii, procurorii precum şi judecătorii financiari şi procurorii financiari care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi a României sunt pensionaţi, la cerere, înainte de împlinirea vârstei prevăzute de lege şi beneficiază de pensia de serviciu dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în aceste funcţii. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul sau procurorul a exercitat profesia de avocat, fără ca acestea să poată fi mai mari de 10 ani. Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea de 25 de ani în funcţia de judecător sau procuror, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1%, fără a se putea depăşi venitul brut avut la data pensionării. De pensia de serviciu beneficiază şi judecătorii şi procurorii cu o vechime în magistratură între 20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei prevăzut fiind micşorat cu 1% pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală. );

• Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic (pensie pentru munca depusă şi limită de vârstă; pensie pentru pierderea capacităţii de muncă; pensie suplimentară şi de alte drepturi de asigurări sociale, în condiţiile legii; pensie de urmaş)

• Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic şi consular;

• Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor

• Trăsăturile asigurărilor sociale:

– subiectele raportului de asigurare sunt, pe de o parte, persoana fizică (asiguratul), iar, pe de altă parte, organizaţia de asigurări prin organismele competente

– conţinutul raportului de asigurare este alcătuit în esenţă din dreptul asiguratului la primirea indemnizaţiei de asigurări sociale şi obligaţia corelativă a instituţiei de asigurări de a o plăti, din obligaţia asiguratului de a vira contribuţia de asigurări sociale, corelativă cu dreptul instituţiei de asigurare de a pretinde plata contribuţiei (raport juridic de tip comutativ)

– raportul de asigurare se naşte, ca regulă, ex lege, neavând la bază voinţa subiectelor sale

– conţinutul raportului de asigurare constă, în principal, în furnizarea unor prestaţii ce reprezintă venituri de înlocuire a câştigului profesional (salariu, alte forme de venit profesional)

• Serviciile şi prestaţiile sociale se acordă în funcţie de situaţia persoanei sau familiei

– Serviciile sociale primare sunt măsuri şi acţiuni de proximitate şi prevenţie acordate în comunitate, în scopul identificării şi limitării situaţiilor de risc în care se poate afla la un moment dat persoana, familia sau grupul.

– Serviciile sociale specializate sunt măsurile de suport şi asistenţă care au ca scop menţinerea, refacerea sau dezvoltarea capacităţilor persoanei ori familiei, aflată în situaţii specifice de vulnerabilitate sau de risc de excludere socială şi sunt acordate de personal calificat şi specializat.

• Furnizarea serviciilor sociale se organizează într-un sistem descentralizat, la nivelul comunităţilor locale, pentru a răspunde cât mai adecvat nevoilor sociale identificate, tipologiei potenţialilor beneficiari şi condiţiilor particulare în care aceştia se află.

• Furnizorii de servicii sociale pot organiza şi acorda servicii sociale, cu sau fără găzduire, după cum urmează:

– în comunitate;

– la domiciliul beneficiarului;

– în centre de zi şi centre rezidenţiale, publice sau private.

Forme (I) : asigurarea de sănătate

– Concediile medicale şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, la care au dreptul asiguraţii, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, sunt:

• concedii medicale şi indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii (durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este de cel mult 183 de zile în interval de un an, socotită din prima zi de îmbolnăvire; Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă se determină prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul );

• concedii medicale şi indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, exclusiv pentru situaţiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale (cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru carantină reprezintă 75% din baza de calcul);

• concedii medicale şi indemnizaţii pentru maternitate (cuantumul brut lunar al indemnizaţiei de maternitate este de 85% din media veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, până la limita a 12 salarii minime brute pe ţară lunar, pe baza cărora se calculează contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii );

• concedii medicale şi indemnizaţii pentru îngrijirea copilului bolnav (copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani);

• concedii medicale şi indemnizaţii de risc maternal.