Extras din curs
Cursul 3
ELEMENTELE COMPONENTE, FUNCTIILE SI REGLEMENTAREA PIETEI DE CAPITAL
Cererea si oferta de capital
Miscarea fondurilor în economie se poate asadar realiza în doua modalitati:
- prin concentrarea disponibilitatilor banesti la banci si utilizarea de atre acestea a resurselor astfel atrase pentru creditarea utilizatorilor e fonduri - finantare indirecta;
- prin emisiune de instrumente financiare de catre utilizatorii de fonduri pe piata financiara - finantare directa.
In cazul finantarii directe se pun în circulatie instrumente financiare si, o data cu ele, se stabileste o retea de relatii între emitentii respectivelor instrumente, care reprezinta cererea de fonduri si cumparatorii acestora, cei ce reprezinta oferta de fonduri.
Cererea de capital apartine unor operatori cum sunt: societati comerciale publice si private, alte categorii de agenti economici, institutii financiar-ban-care si de asigurari, institutii publice, guverne, organisme financiar-bancare de pe piata internationala.
Cererea de capital se poate grupa în:
a) cerere structurala de capital;
b) cerere legata de factori conjuncturali.
a) Cererea structurala este determinata de nevoia finantarii unor actiuni economice în diverse ramuri de activitate, achizitionarea bunurilor de investitii si finantarea unor programe de dezvoltare, constituirea si majorarea fondurilor financiare ale institutiilor si organismelor financiar-bancare nationale si internationale.
b) Cererea conjuncturala este efectul insuficientei sau indisponibilitatii resurselor interne, restrictiilor excesive în acordarea creditelor, nevoilor financiare generate de deficitul bugetar si de cel al balantei de plati externe. Cererea este perturbata de factori cum sunt: fluctuatia preturilor, cresterea ratei dobânzii, nerambursarea la termen a împrumuturilor.
Exponentii cererii sunt debitori pe piata financiara. Acestia pot fi grupati astfel:
a) dupa activitatea desfasurata:
- guverne si colectivitati publice locale;
- societati comerciale publice si private fara profil financiar;
- banci comerciale si alte institutii bancare;
- autoritati monetare etc.
b) dupa scopul urmarit:
- finantarea industriei si gospodariei comunale;
- petrol si gaze naturale;
- transport si servicii publice;
- banci si finante;
- organizatii internationale;
- scopuri generale.
Structura cererii a suferit importante modificari sub influenta unor factori care au pus la îndoiala soliditatea unor împrumuturi acordate anterior si solvabilitatea unor debitori.
Ca urmare cererea unor tari în curs de dezvoltare afectate în mod deosebit de majorarea pretului la resurse energetice a fost primita cu reticenta, concomitent cu aprecierea necesitatii împrumuturilor acordate pentru evitarea riscului de neplata.
în acelasi timp, nerambursarea unor împrumuturi acordate anumitor companii importante s-a repercutat asupra pietei internationale de capital, pe care majoritatea bancilor afectate de aceasta nerambursare erau puternic angajate.
Oferta de capital provine din economisire, adica din tot ceea ce ramâne în posesia detinatorilor de venituri dupa ce-si satisfac nevoile de consum.
Oferta de capital apartine detinatorilor de capitaluri: societati comerciale, banci, case de economii, societati de asigurare, case de pensii, persoane particulare. Oferta este reprezentata de disponibilitati banesti temporar libere pentru care se cauta un plasament cât mai avantajos. Nivelul ofertei este direct influentat de procesul de economisire. Economiile devin oferta pe piata de capital numai daca posesorii lor sunt satisfacuti de modalitatea de fructificare, adica daca piata asigura rentabilitatea ceruta de investitori.
Investitorii se împart în doua mari categorii:
a) individuali;
b) institutionali.
a) Investitorii individuali sunt persoane fizice sau juridice care fac tranzactii de dimensiuni modeste pe piata titlurilor financiare.
Acestia pot fi:
- investitori pasivi pe termen lung, care cumpara si pastreaza valorile mobiliare cu scopul de a-si asigura câstiguri de capital pe termen lung. Acest grup de investitori are un impact redus asupra pretului zilnic al valorilor mobiliare;
- negociatori activi, care încearca sa valorifice miscarea cursului bursier în vederea obtinerii unui profit.
b) Investitorii institutionali sunt societati sau institutii care fac tranzactii de dimensiuni mari. Acestia cuprind: bancile, societatile de asigurare, societatile de investitii, organismele de plasament colectiv, institutiile care gestioneaza fondurile de pensii. O astfel de categorie de investitori exercita o influenta semnificativa asupra volumului tranzactiilor si pretului instrumentelor financiare.
Piata de capital este cea care asigura legatura permanenta între cererea de capital – emitentii si oferta de capital – investitorii.
Conditiile necesare îndeplinirii functiilor pietelor de capital
Numarul si continutul functiilor pietei de capital depind de gradul de îndeplinire a urmatoarelor conditii:
- lichiditatea;
- eficienta;
- transparenta;
- corectitudinea;
- adaptabilitatea.
Lichiditatea consta în existenta pe piata de capital primara a volumului mare de fonduri disponibile (oferta) si a necesitatii de finantare directa (cererea). Pe piata de capital secundara, lichiditatea este data în parte de cea existenta pe piata primara, dar si de volumul tranzactiilor, îndeplinirea acestei conditii asigura functionarea continua a pietei de capital si recuperarea de catre investitori în orice moment a capitalului investit.
Eficienta consta în derularea operativa si la costuri mici a emisiunilor pe piata primara si tranzactiilor pe piata secundara. Aceasta conditie influenteaza gradul de lichiditate a pietei.
Transparenta consta în asigurarea directa si rapida a informatiilor corecte pentru investitori. Ea determina cresterea ofertei de fonduri pe piata primara, a volumului tranzactiilor si functionarii eficiente a pietei secundare.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Elementele Componente, Functiile si Reglementarea Pietei de Capital.doc