Finanțe

Curs
9/10 (1 vot)
Domeniu: Finanțe
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 248 în total
Cuvinte : 16422
Mărime: 1.01MB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

CURS 1: ARHITECTURA PIETEI FINANCIAREINTERNATIONALE

Sistemul Monetar International actualdefinit prin:

piete:

structuri care au nevoie de comunicare libera intre persoane pentru a putea fi administrate

cei imputerniciti cu administratia pietelor financiare nu sunt neaparat altruisti, scopul prezentei lor in mijlocul pietei reprezentandu-l banii

in mecanismele de functionare a unei economii moderne, piata ocupa un rolesential, determinand intr-o mare proportie deciziile si comportamentele agentilor economici

infrastructuri institutionale:

banci centrale detinute sau controlate de guverne,

banci comerciale,

banci de investitii private,

burse de valori

ARHITECTURA PIETEI FINANCIAREINTERNATIONALE

Piatavalutara/si a creditelor

Piata capital

Piata derivatelor

Piatavalutara/si a creditelor

Tipuri de regim de curs de schimb

Cursurile fixe

monedele sunt definite prin raportare la un etalon (metal pretios, devizasau cos de devize). Fiecare moneda are un curs de schimb oficial (prin raportare la acest etalon), numit paritate.

Fixitatea rigida(sau irevocabila)

corespunde unei situatii in care cursurile de schimb nu se modifica niciodata (absenta valorizarii sau a devalorizarii).

a caracterizat momentul in care a functionat etalonul-aur si a constituit ideea directoare a proiectului Uniunii Economice si Monetare (UEM) din cadrul Tratatului de la Maastricht, unde cursurile de schimb intre monedele europene ar fi devenit in mod irevocabil fixe inainte de aparitia monedei unice.

Fixitatea ajustabila

vizeaza situatiile in care cursurile de schimb oficiale ramanand fixe, pot fi modificate in imprejurari exceptionale, cum ar fi aparitia unei crize externe.

Variatiile intramarginale

se refera la faptul ca intr-un sistem de cursuri fixe, variatiile cursului de schimb se fac intre anumite limite (¡Ó1% in raport cu dolarul in SMI de la Bretton Woods, ¡Ó2,25% in raport cu ECU

Bancile centrale intervin prin vanzari sau cumparari de devize pe piata schimburilor numai daca rata de schimb ameninta sa depaseasca fie limita superioara, fie limita inferioara a benzii de fluctuatie.

Cursurile flotante

valoarea monedei este determinata de cererea si de oferta agentilor economici care se exprima pe piata schimburilor.

Etalonul-aur (1880-1914 si 1918-1939)

a fost introdus ca o prelungire a sistemelor monetare nationale, fara ca o conferinta internationala sa-i oficializeze fundamentele.

a functionat pe deplin incepand cu anul 1880 (abandonul bimetalismului aur-argint in cea mai mare parte a tarilor) pana la primul razboi mondial.

a fost reprezentat de un sistem de cursuri fixe, iar platile internationale se bazau pe aur. in acelasi timp, piata aurului era o piata libera, acesta putand fi importat sau exportat oriunde in lume fara restrictii.

se baza pe reguli esentiale, descrise mai ales de un grup de experti englezi, Comitetul Cunliffe, reunit la cererea guvernului britanic in 1918:

ľ

definirea monedelor printr-o cantitate de aur fixa (francul francez si-a conservat aceeasi valoare din 1803 pana in 1914, si anume 322,5 miligrame de aur fin);

ľ

convertibilitatea monedelor in aur,

ľ

libera circulatie a auruluiin interiorul si exteriorul granitelor.

ETALONUL AUR:

trebuia sa indeplineasca doua functii importante:

ľ

mentinerea cursurilor de schimb in benzi de fluctuatie foarte inguste. Determinarea paritatii se putea realiza prin simpla alaturare si comparare a cantitatilor de aur ale fiecarei monede. Cursul de schimb al fiecarei monede era obligatoriu apropiat de paritatea oficiala, in masura in care reglemetarea unei datorii se putea face in moneda straina (dupa vointa debitorului), in moneda fiduciara (bilete de banca) sau in aur;

ľ

reechilibrarea balantei de plati prin fluxuri de capital.Atunci cand datoriile care apartineau nerezidentilor depaseau creantele exigibile in strainatate, iar moneda nationala tindea sa se deprecieze, devenea avantajoasa expedierea aurului in strainatate pentru a-l converti in devize. Scurgerile de aur catre strainatate erau la originea unei contractii a masei monetare interne care provoca o scadere a preturilor si chiar o refacere a competitivitatii produselor nationale.

in practica, mecanismele de reajustare nu au functionat automat.

-ele s-au desfasurat in mod pozitiv datorita suprematiei financiare a Londrei:

-gratie manipularii ratei dobanzii (numita la vremea respectiva rata scontului), Banca Angliei putea opri .hemoragia de aur¡¨ (printr-o crestere a ratei dobanzii, care atragea capital strain).

Mecanismele functionarii etalonului-aur au fost idealizatesi adeseori au fost uitate urmatoarele:

costul ajustarilor (recurgerea la deflatie pentru tarile deficitare semnifica scaderea tuturor preturilor, inclusiv a salariilor);

o alimentare cu lichiditati internationale depindea de eventualitatea descoperirii unor mine de aur (aurul din California in 1848 sau cel din Transvaal in 1896).

Colapsul acestui sistems-a produs la inceputul Primului Razboi Mondial, moment in care s-a produs si zdruncinarea suprematiei lirei sterline.

Vechile paritati nu mai erau potrivite noii situatii si repartizarea stocului de aur devenise inegala.

Primul Razboi Mondial a adus cu sine o crestere a datoriilor si a deficitului comercial, iar stocul de aur era insuficient pentru a regla fara a devaloriza considerabil monedele in raport cu metalul pretios

La sfarsitul Primului Razboi Mondial:

-incercare de a reface stabilitatea etalonului-aur.

-Keynes prezenta in Tratat asupra reformei monetare(1923) pericolele unei reintoarceri la etalonul-aur. -preciza faptul ca nu ar trebui sacrificat echilibrul interior in folosul celui exterior si ca politicile de deflatie destinate stabilizarii cursului de schimb sunt periculoase. .in realitate, etalonul-aur este deja o replica barbara. Toti, de la guvernatorul Bancii Angliei pana la cel mai neinsemnat dintre noi, avem interesul primordial de a conserva stabilitatea afacerilor, a preturilor si a utilizarii fortei de munca, si este putin probabil ca atunci cand va trebui sa alegem, vom sacrifica in mod deliberat aceste obiective in folosul unei dogme uzate¡¨

Gold exchange standard (1944-1971): Acordurile de la Bretton Woods

reprezentantii a patruzeci si cinci de state, dintre care John Maynard Keynes pentru Marea Britanie si Harry Dexter White pentru Statele Unite ale Americii, s-au reunit pentru a discuta cele doua proiecte propuse de Marea Britanie si Statele Unite ale Americii. Privind in ansamblu, proiectul britanic si cel american prezentau aceleasi obiective:

Adoptarea unui sistem de schimburi fixe, care trebuia sa evite situatia de deflatie dinainte de 1914;

Crearea unei institutii internationale in vederea oferirii de ajutor tarilor aflate in dificultate de a-si achita datoriile.

Proiectul britanic

Keynes

urmarea crearea unei monede supranationale denumita .bancaurul¡¨ (moneda a carei denumire aduce aminte de aur, dar care in realitate nu este definita in totalitate cu acest metal pretios)

crearea unei Uniuni Internationale de Compensatie (Clearing Union).

Proiectul american

White

a .incununat¡¨ declinul Marii Britanii si a consacrat suprematia politica si financiara a SUA, dolarul devenind singura moneda care putea juca cel mai important rol in economia mondiala, in defavoarea lirei sterline.

AcorduL de la Bretton Woods

prevedea faptul ca .rata de schimb sa fie exprimata in aur sau intr-o moneda convertibila in aur¡¨.

SUA era singura tara care isi definea moneda in raport cu aurul.

in anul 1944, FED detinea 60% din stocul mondial de aur si dolarul devenea as goods as gold (la fel de pretios ca aurul).

Gold Exchange Standard

se diferentiaza de etalonul-aur

face din moneda americana o moneda internationala.

in ciuda crizelor periodice, Sistemul Monetar International creat la Bretton Woods s-a dovedit a fi stabil pentru aproximativ un sfert de secol, perioada in care dolarul a jucat rolul de moneda ancora in tranzactiile internationale.

Decaderea sistemului:

inceputul anului 1960, cand balanta de plati a SUA a inceput din nou sa inregistreze deficite.

fara nicio dezbatere prealabila, in anul 1971, presedintele Richard Nixon a anuntat suspendarea unilaterala a convertibilitatii dolarului in aur, permitand aurului sa fie retras din sistemul cursului de schimb, iar pe piata s-au stabilit cursuri de schimb flotantepentru monedele lor.

intalnirea de la Acores (Portugalia, 14 decembrie 1971) dintre Richard Nixon si Georges Pompidou:

Preview document

Finanțe - Pagina 1
Finanțe - Pagina 2
Finanțe - Pagina 3
Finanțe - Pagina 4
Finanțe - Pagina 5
Finanțe - Pagina 6
Finanțe - Pagina 7
Finanțe - Pagina 8
Finanțe - Pagina 9
Finanțe - Pagina 10
Finanțe - Pagina 11
Finanțe - Pagina 12
Finanțe - Pagina 13
Finanțe - Pagina 14
Finanțe - Pagina 15
Finanțe - Pagina 16
Finanțe - Pagina 17
Finanțe - Pagina 18
Finanțe - Pagina 19
Finanțe - Pagina 20
Finanțe - Pagina 21
Finanțe - Pagina 22
Finanțe - Pagina 23
Finanțe - Pagina 24
Finanțe - Pagina 25
Finanțe - Pagina 26
Finanțe - Pagina 27
Finanțe - Pagina 28
Finanțe - Pagina 29
Finanțe - Pagina 30
Finanțe - Pagina 31
Finanțe - Pagina 32
Finanțe - Pagina 33
Finanțe - Pagina 34
Finanțe - Pagina 35
Finanțe - Pagina 36
Finanțe - Pagina 37
Finanțe - Pagina 38
Finanțe - Pagina 39
Finanțe - Pagina 40
Finanțe - Pagina 41
Finanțe - Pagina 42
Finanțe - Pagina 43
Finanțe - Pagina 44
Finanțe - Pagina 45
Finanțe - Pagina 46
Finanțe - Pagina 47
Finanțe - Pagina 48
Finanțe - Pagina 49
Finanțe - Pagina 50
Finanțe - Pagina 51
Finanțe - Pagina 52
Finanțe - Pagina 53
Finanțe - Pagina 54
Finanțe - Pagina 55
Finanțe - Pagina 56
Finanțe - Pagina 57
Finanțe - Pagina 58
Finanțe - Pagina 59
Finanțe - Pagina 60
Finanțe - Pagina 61
Finanțe - Pagina 62
Finanțe - Pagina 63
Finanțe - Pagina 64
Finanțe - Pagina 65
Finanțe - Pagina 66
Finanțe - Pagina 67
Finanțe - Pagina 68
Finanțe - Pagina 69
Finanțe - Pagina 70
Finanțe - Pagina 71
Finanțe - Pagina 72
Finanțe - Pagina 73
Finanțe - Pagina 74
Finanțe - Pagina 75
Finanțe - Pagina 76
Finanțe - Pagina 77
Finanțe - Pagina 78
Finanțe - Pagina 79
Finanțe - Pagina 80
Finanțe - Pagina 81
Finanțe - Pagina 82
Finanțe - Pagina 83
Finanțe - Pagina 84
Finanțe - Pagina 85
Finanțe - Pagina 86
Finanțe - Pagina 87
Finanțe - Pagina 88
Finanțe - Pagina 89
Finanțe - Pagina 90
Finanțe - Pagina 91
Finanțe - Pagina 92
Finanțe - Pagina 93
Finanțe - Pagina 94
Finanțe - Pagina 95
Finanțe - Pagina 96
Finanțe - Pagina 97
Finanțe - Pagina 98
Finanțe - Pagina 99
Finanțe - Pagina 100
Finanțe - Pagina 101
Finanțe - Pagina 102
Finanțe - Pagina 103
Finanțe - Pagina 104
Finanțe - Pagina 105
Finanțe - Pagina 106
Finanțe - Pagina 107
Finanțe - Pagina 108
Finanțe - Pagina 109
Finanțe - Pagina 110
Finanțe - Pagina 111
Finanțe - Pagina 112
Finanțe - Pagina 113
Finanțe - Pagina 114
Finanțe - Pagina 115
Finanțe - Pagina 116
Finanțe - Pagina 117
Finanțe - Pagina 118
Finanțe - Pagina 119
Finanțe - Pagina 120
Finanțe - Pagina 121
Finanțe - Pagina 122
Finanțe - Pagina 123
Finanțe - Pagina 124
Finanțe - Pagina 125
Finanțe - Pagina 126
Finanțe - Pagina 127
Finanțe - Pagina 128
Finanțe - Pagina 129
Finanțe - Pagina 130
Finanțe - Pagina 131
Finanțe - Pagina 132
Finanțe - Pagina 133
Finanțe - Pagina 134
Finanțe - Pagina 135
Finanțe - Pagina 136
Finanțe - Pagina 137
Finanțe - Pagina 138
Finanțe - Pagina 139
Finanțe - Pagina 140
Finanțe - Pagina 141
Finanțe - Pagina 142
Finanțe - Pagina 143
Finanțe - Pagina 144
Finanțe - Pagina 145
Finanțe - Pagina 146
Finanțe - Pagina 147
Finanțe - Pagina 148
Finanțe - Pagina 149
Finanțe - Pagina 150
Finanțe - Pagina 151
Finanțe - Pagina 152
Finanțe - Pagina 153
Finanțe - Pagina 154
Finanțe - Pagina 155
Finanțe - Pagina 156
Finanțe - Pagina 157
Finanțe - Pagina 158
Finanțe - Pagina 159
Finanțe - Pagina 160
Finanțe - Pagina 161
Finanțe - Pagina 162
Finanțe - Pagina 163
Finanțe - Pagina 164
Finanțe - Pagina 165
Finanțe - Pagina 166
Finanțe - Pagina 167
Finanțe - Pagina 168
Finanțe - Pagina 169
Finanțe - Pagina 170
Finanțe - Pagina 171
Finanțe - Pagina 172
Finanțe - Pagina 173
Finanțe - Pagina 174
Finanțe - Pagina 175
Finanțe - Pagina 176
Finanțe - Pagina 177
Finanțe - Pagina 178
Finanțe - Pagina 179
Finanțe - Pagina 180
Finanțe - Pagina 181
Finanțe - Pagina 182
Finanțe - Pagina 183
Finanțe - Pagina 184
Finanțe - Pagina 185
Finanțe - Pagina 186
Finanțe - Pagina 187
Finanțe - Pagina 188
Finanțe - Pagina 189
Finanțe - Pagina 190
Finanțe - Pagina 191
Finanțe - Pagina 192
Finanțe - Pagina 193
Finanțe - Pagina 194
Finanțe - Pagina 195
Finanțe - Pagina 196
Finanțe - Pagina 197
Finanțe - Pagina 198
Finanțe - Pagina 199
Finanțe - Pagina 200
Finanțe - Pagina 201
Finanțe - Pagina 202
Finanțe - Pagina 203
Finanțe - Pagina 204
Finanțe - Pagina 205
Finanțe - Pagina 206
Finanțe - Pagina 207
Finanțe - Pagina 208
Finanțe - Pagina 209
Finanțe - Pagina 210
Finanțe - Pagina 211
Finanțe - Pagina 212
Finanțe - Pagina 213
Finanțe - Pagina 214
Finanțe - Pagina 215
Finanțe - Pagina 216
Finanțe - Pagina 217
Finanțe - Pagina 218
Finanțe - Pagina 219
Finanțe - Pagina 220
Finanțe - Pagina 221
Finanțe - Pagina 222
Finanțe - Pagina 223
Finanțe - Pagina 224
Finanțe - Pagina 225
Finanțe - Pagina 226
Finanțe - Pagina 227
Finanțe - Pagina 228
Finanțe - Pagina 229
Finanțe - Pagina 230
Finanțe - Pagina 231
Finanțe - Pagina 232
Finanțe - Pagina 233
Finanțe - Pagina 234
Finanțe - Pagina 235
Finanțe - Pagina 236
Finanțe - Pagina 237
Finanțe - Pagina 238
Finanțe - Pagina 239
Finanțe - Pagina 240
Finanțe - Pagina 241
Finanțe - Pagina 242
Finanțe - Pagina 243
Finanțe - Pagina 244
Finanțe - Pagina 245
Finanțe - Pagina 246
Finanțe - Pagina 247
Finanțe - Pagina 248

Conținut arhivă zip

  • Finante.pdf

Alții au mai descărcat și

Creditare Bancara

CURS NR. 1 CREDITUL BANCAR 1. Creditul – acceptiuni generale 1.1. Definire Creditul1 reprezinta o valoare actuala care se transmite de la un...

Sistemele Fiscale - Concept, Evolutii, Clasificari

1. Sistemele fiscale: concept, evoluţii, clasificări 1.1. Noţiunea de fiscalitate şi de sistem fiscal Evoluţia societăţii umane a determinat în...

Negociere și Comunicare în Afaceri

CAP. I DEFINIREA, OBIECTIVELE ŞI ROLUL AUDITULUI FINANCIAR CONTABIL Obiectivul fundamental al contabilităţii îl reprezintă reflectarea imaginii...

Riscul Comercial

Cursul 4 F.C. Riscul comercial Pe parcursul derulării contractului comercial pot apărea atat pentru vanzator cat si pentru cumparator o serie de...

Politici și Tehnici Bancare

Acest curs este conceput ca o aprofundare a activităţii bancare privită din perspectiva managementului performant şi a necesităţii ridicării...

Conventiile de Evitare a Dublei Impuneri

Conventiile de evitare a dublei impuneri Sunt acorduri bilaterale incheiate de Romania cu alte state numai in ceea ce priveste impozitele...

Fiscalitate

1. Contribuabili Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, următoarele persoane, denumite în continuare...

Abordări Comparative privind Tehnicile de Impozitare a Consumului

impozitare a consumului Impozitarea consumului este una din cele mai vechi forme de impozitare, fiind practicată încă din antichitate. Uşurinţa în...

Te-ar putea interesa și

Finantarea Deficitului Bugetar si Impactul Acesteia

INTRODUCERE Finantarea monetara a defictului bugetar, reprezinta o solutie politica bugetara care presupune asa – zisa “creatie de moneda”....

Trezoreria Finanțelor Publice

Finantele publice sunt reprezentate în România printr-un sistem complex de relatii economice prin care se asigura formarea si reparizarea...

Finanțarea prin Leasing și Implicațiile Sale

1.2 AVANTAJELE FINANTARII PRIN LEASING Aparitia si utilizarea într-o masura semnificativa a leasing-ului duce la concluzia ca acesta ofera...

Fundamentarea Planului de Finantarea a Investitiilor Intreprinderii

INTRODUCERE Am ales ca temă de licentǎ „ Fundamentarea planului de finantarea a investitiilor intreprinderii” deoarece consider că în economia...

Finantarea Turismului prin Fonduri Europene

FINANTAREA TURISMULUI PRIN FONDURI EUROPENE CAPITOLUL I 1.1.Ce sunt Fondurile Structurale (FS)? Fondurile Structurale (FS) reprezintă...

Finanțarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii prin Fonduri Europene de pre-aderare

INTRODUCERE Existenta unui mediu concurential normal si preluarea acquis-ului comunitar reprezinta fundamente ale consolidarii optiunii României...

Practica Finante Banci - SC Laborator Carmangerie Adrian SRL

CAP. 1 Structura si atributiile compartimentului financiar 1.1. Istoric. Obiect de activitate Societatea comerciala LABORATOR CARMANGERIE...

Leasingul ca Tehnica de Finantare la SC BCR Leasing SA

INTRODUCERE Leasingul este un pas înainte în finanţarea întreprinderilor care doresc să îşi achiziţioneze utilaje şi echipamente, dar care nu au...

Ai nevoie de altceva?