Finanțe - capitolul 7

CARACTERIZAREA GENERALA A PRINCIPALELOR CATEGORII DE CHELTUIELI PUBLICE (BUGETARE) 7.1. Cheltuielile publice pentru actiuni social-culturale 7.1.1. Caracterizare generala a cheltuielilor publice pentru actiuni social-culturale Cheltuielile publice bugetare din aceasta categorie joaca un rol deosebit de important prin impactul pe care îl au asupra dezvoltarii fiecarei tari sub aspect social si economic, contribuind din plin la progresul umanitatii, în general. Rolul pozitiv îndeplinit de cheltuielile cu actiuni social-culturale a determinat tendinta statului modern de asumare a unor sarcini sporite, vizând îmbunatatirea posibilitatilor de acces al cetatenilor la serviciile caracteristice acestui domeniu, cu atât mai mult, cu cât revolutiile tehnico-stiintifice au amplificat nevoia de instruire si cunoastere, ca premise indispensabile mersului ascendent al omenirii. Prin continutul acestor cheltuieli, sunt avute în vedere actiuni de interes general ce se întreprind în scopul asigurarii de servicii publice destinate populatiei, în ansamblu, sau anumitor categorii ori indivizi, fie gratuit, fie cu plata redusa fata de costurile acestora, inclusiv sub forma acordarii unor sume de bani (burse, pensii, indemnizatii etc.). Conditiile concrete si formele specifice de manifestare a lor sunt determinate de natura activitatii institutiilor publice profilate pe acest domeniu, între care: scoli, spitale, biblioteci, teatre, filarmonici etc. Prin prisma impactului lor asupra produsului national, aceste cheltuieli apar, în prim plan, drept consumuri definitive de resurse, determinând diminuarea PIB, respectiv a avutiei nationale. Pe de alta parte, este însa recunoscut impactul lor pozitiv indirect asupra PIB, prin contributia adusa la crearea unor premise favorabile sporirii acestuia, deoarece majoritatea actiunilor de acest fel antreneaza cresterea capacitatii creatoare si a potentialului productiv al natiunii. În conditiile specifice lumii contemporane, în majoritatea statelor s-au înregistrat cresteri importante ale acestor cheltuieli, atât în sume absolute, cât si ca pondere în PIB si în total cheltuieli bugetare. Asa cum rezulta din tabelul nr.3 , în tarile dezvoltate, ponderea acestor cheltuieli în PIB depaseste sensibil 20%, dar cu variatii importante, ajungând în unele tari chiar la nivele de peste 30% , cum este în Franta (36,11% în 1994) sau Germania (35,01% în 1994) . Tabelul nr. 3 Cheltuieli publice bugetare pentru actiuni social-culturale (ponderi in total cheltuieli publice bugetare si in P.I.B. ) Tara Anul 1991 Anul 1994 Anul 1997 Anul 1998 %Ch %PIB %Ch %PIB %Ch %PIB %Ch %PIB S.U.A 52.65 22.40 58.41 23.79 59.15 23.14 59.50 22.82 Marea Britanie 52.94 27.88 56.04 30.30 57.62 28.08 57.31 27.11

Tara Anul 1991 Anul 1994 Anul 1997 Anul 1998

%Ch %PIB %Ch %PIB %Ch %PIB %Ch %PIB

Franta 63.98 33.29 64.54 36.11 … … … … Germania 58.80 28.20 61.29 35.01 … … … … Argentina 50.03 10.16 56.85 15.00 56.14 14.60 54.34 14.46 Brazilia 46.06 11.22 40.40 13.64 56.85 13.94 56.97 16.00 India 17.78 5.25 17.48 4.98 17.85 4.98 18.98 5.25 Israel 39.36 16.99 46.41 24.64 54.58 29.88 54.44 30.24 Egipt 34.81 11.11 34.32 12.82 26.59 8.15 … … Polonia … … 64.73 31.93 65.45 32.25 59.43 30.27 România 41.94 16.52 44.74 15.91 46.29 16.58 50.61 20.10 Sursa : Calculat pe baza datelor din Government Finance Statistics Yearbook 2001 O situatie diferita se prezinta în cazul tarilor în curs de dezvoltare, unde acestea ponderi sunt cu mult inferioare; în India (în jur de 5%); Brazilia, (între 11,22% în 1991 si 16,00% în 1998); Argentina, (între 10,16% în 1991 si 14,46% în 1998). Pe de alta parte, în structura cheltuielilor publice totale, cheltuielile cu actiuni social-culturale prezinta ponderi foarte mari în tarile dezvoltate: Germania (între 58,80% în 1991 si 61,29% în 1994); Franta (între 63,98% în 1991 si 64,54% în 1994); Marea Britanie, (între 52,94% în 1991 si 57,31% în 1998). Aceasta pondere este însa inferioara în cazul tarilor în curs de dezvoltare, fiind cuprinsa între 17,48% si 18,98%, în India; 46,06% si 56,97% în Brazilia, în intervalul de timp avut în vedere. Diferentierea importanta între cele doua grupuri de tari trebuie puse în primul rând, pe seama nivelului diferit de dezvoltare, care impune limite de redistribuire a PIB si prioritati diferite în alocarea resurselor respective pe categorii de cheltuieli. Asa, de pilda, s-a conturat ca o caracteristica faptul ca în majoritatea tarilor slab dezvoltate statul aloca sume mai mari pentru actiuni economice si dezvoltarea infrastructurii, ceea ce reprezinta o optiune fireasca, dar implica alocatii mai mici si ponderi mai reduse în PIB ale caror categorii de cheltuieli.