Finante Comportamentale

Curs
9/10 (1 vot)
Domeniu: Finanțe
Conține 3 fișiere: doc
Pagini : 41 în total
Cuvinte : 20596
Mărime: 110.70KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Popa Ion
este un curs excelent ce acopera o vasta arie de cuprindere

Extras din document

I.INTRODUCERE ÎN APLICAREA PRACTICĂ A FINANŢELOR COMPORTAMENTALE

1. CE SUNT FINANŢELE COMPORTAMENTALE ŞI CARE ESTE APLICABILITATEA PRACTICA A ACESTORA?

În finanţele clasice oamenii sunt raţionali. În finanţele comportamentale oamenii sunt normali

Meir Statman –Santa Clara University

Pentru aceia pentru care rolul psihologiei in finanţe este evident, atât ca şi factor de influenţa a pieţei de capital cat şi ca determinant al deciziei investitorilor individuali, poate fi greu de înţeles că rolul finanţelor comportamentale poate fi pus in discuţie. Şi astazi încă, mulţi dintre teoreticienii şi practicienii adepţi ai teoriilor finanţelor clasice (bazate pe premise de strictă raţionalitate şi optimizare a deciziilor financiare) nu sunt convinşi de faptul că efectelor emoţiilor umane şi a erorilor cognitive merită o categorie aparte de studiu. Pe de cealaltă parte adepţii finanţelor comportamentale sunt 100% convinşi de faptul că studiul erorilor sistematice apărute în comportamentul investitorilor ca urmare a factorilor de natură psihologică este crucială pentru a avea succes în investitii.

Fuziunea dintre analiza financiară clasică şi cea care ia în calcul şi aspectele de ordin psihologic, social, afectiv şi emoţional ale finanţelor comportamentale ajută investitorii şi analiştii financiari să abordeze într-o manieră mai cuprinzătoare mecanismul de funcţionare al pieţei şi modul în care participanţii pe această piaţă iau şi susţin deciziile financiare. Finanţele comportamentale explică uşor, din punct de vedere psihologic, de ce individul a luat o anumită decizie, dar nu găsesc la fel de facil şi o explicaţie despre cum vor arăta şi deciziile viitoare ale acestuia.

Capacitatea umană de a procesa, înţelege şi asimila volumul foarte mare de informaţii şi stimuli care o asaltează este limitată. Deciziile şi judecăţile, pe care indivizii le susţin zilnic, de ordinul sutelor, sunt constrănse de circumstanţe personale, de timp, de factori psihologici, emoţionali şi sunt rareori bazate strict pe criterii de logică economică raţională. Un exemplu este modul în care investitorul procesează informaţiile financiare despre o anumită firmă, respectiv acţiune, şi cum ajunge la o decizie investiţională, bazându-se în special doar pe ceea ce ştie la un moment dat. Investitorul, prin procesul de ancorare informaţională, poate rămâne fără o imagine de ansamblu şi de perspectivă, luând astfel decizii economice suboptimale, printr-o abordare reducţionistă, bazată doar pe simplificări logice ale unei realităţi economice şi sociale mult mai complexe.

Această parte prezintă pentru început cateva dintre cele mai proeminente figuri din acest domeniu care au susţinut de-a lungul timpului conceptul de finante comportamentale iar apoi identifică principalele elemente de distincţie dintre finanţele clasice şi finanţele comportamentale, pentru a putea explica mai bine acest din urmă concept. În final este prezentată importanţa finanţelor comportamentale.

FINANŢELE COMPORTAMENTALE – PRIVIRE DE ANSAMBLU

Finanţele comportamentale, definite ca şi principiu ca şi aplicaţie a psihologiei în finanţe, au devenit un subiect de actualitate după bula speculativă din domeniul tehnologiei din martie 2000 (tech-stock bubble).

Bulele speculative sunt considerate stări temporare ale pieţei rezultate în urma unor cereri excesive pe piaţă concomitent cu o creştere nefondată a nivelului preţurilor din piaţă. Intuind un trend crescător al preţurilor, investitorii creează o presiune masivă de cumpărare cu scopul de a participa la profitabilitatea pieţei. De regulă aceste bule sunt urmate de vânzări şi mai rapide în momentul în care preţurile încep să decadă.

În general o bulă speculativă se dezvoltă încet, îndreptându-se gradual către punctul culminant de-a lungul unei perioade de câţiva ani. După ce bula speculativă a atins punctul culminant, preţurile încep să scadă iar investitorii cuprinşi de panică exercită presiuni masive de vânzare ceea ce duce la o cădere rapidă a preţurilor din piaţă. În ceea ce priveşte bursele de valori analiştii financiari consideră că bursa se află într-o bulă în momentul în care cursurile bursiere afectează economia mai mult decât economia afectează cursurile bursiere. Aceasta poate fi considerată o caracteristică comună a tuturor bulelor din istorie.

Bulele speculative reprezintă un tip de fenomen investiţional care demonstrează fragilitatea psihologiei investitorilor. Investitorii îşi pun speranţe aşa de mari în cursurile bursiere încât acestea depaşesc orice reflecţie raţională a valorii reale a valorilor mobiliare respective. De vreme ce bulele nu au nici un fel de substanţă, la un moment dat acestea se „sparg” iar banii investiţi în aceste acţiuni se disipă în vânt.

Figuri marcante ale domeniului

În ultimii ani o serie de cercetatori s-au orientat spre acest domeniu. Una dintre cele mai cunoscute lucrari în domeniu: Irrational Exuberance, îi aparţine lui Robert Shiller, profesor la Yale University a cărui lucrare a fost inspirată de discursul presedintelui Rezervelor Federale al SUA, Alan Greenspan, care în cursul unui dineu in decembrie 1996, după ce afirmase că creşterea economică înregistrată a fost acompaniată de inflaţie redusă (în general un indicator al stabilităţii), a continuat:”dar cum să stim în condiţiile în care exuberanţa iraţională a făcut ca preţul instrumentelor financiare tranzacţionate să depăşească cu mult valoarea activelor şi putem aştepta o contracţie prelungită a acestuia cum a fost cea din Japonia în ultima decada? ”. În cartea lui Shiller care a ajuns in librarii doar cu o zi înainte de inregistrarea vârfului pieţei din 2000, acesta îi avertiza pe investitori că preţul acţiunilor, în raport atât cu valoarea intrinsecă a acestora cât şi cu evoluţiile istorice anterioare a atins o valoare mult prea ridicată ”publicul ar putea fi foarte dezamăgit de evoluţia preţului acţiunilor în anii care urmează”. Din păcate au fost puţini aceia care au au înţeles că predicţiile sale se vor adeveri.Căderea preţurilor prognozată incă din 1996 de către Greenspan s-a realizat in 2000 chiar dacă nu la nivelul celei din Japonia, asa cum estimase acesta.

Preview document

Finante Comportamentale - Pagina 1
Finante Comportamentale - Pagina 2
Finante Comportamentale - Pagina 3
Finante Comportamentale - Pagina 4
Finante Comportamentale - Pagina 5
Finante Comportamentale - Pagina 6
Finante Comportamentale - Pagina 7
Finante Comportamentale - Pagina 8
Finante Comportamentale - Pagina 9
Finante Comportamentale - Pagina 10
Finante Comportamentale - Pagina 11
Finante Comportamentale - Pagina 12
Finante Comportamentale - Pagina 13
Finante Comportamentale - Pagina 14
Finante Comportamentale - Pagina 15
Finante Comportamentale - Pagina 16
Finante Comportamentale - Pagina 17
Finante Comportamentale - Pagina 18
Finante Comportamentale - Pagina 19
Finante Comportamentale - Pagina 20
Finante Comportamentale - Pagina 21
Finante Comportamentale - Pagina 22
Finante Comportamentale - Pagina 23
Finante Comportamentale - Pagina 24
Finante Comportamentale - Pagina 25
Finante Comportamentale - Pagina 26
Finante Comportamentale - Pagina 27
Finante Comportamentale - Pagina 28
Finante Comportamentale - Pagina 29
Finante Comportamentale - Pagina 30
Finante Comportamentale - Pagina 31
Finante Comportamentale - Pagina 32
Finante Comportamentale - Pagina 33
Finante Comportamentale - Pagina 34
Finante Comportamentale - Pagina 35
Finante Comportamentale - Pagina 36
Finante Comportamentale - Pagina 37
Finante Comportamentale - Pagina 38
Finante Comportamentale - Pagina 39
Finante Comportamentale - Pagina 40
Finante Comportamentale - Pagina 41

Conținut arhivă zip

  • Finante Comportamentale
    • Curs 3+ seminar 3 -finante comportamentale.doc
    • CURS 4+seminar 4 finante comportamentale.doc
    • Prima parte, capitolele 1 si 2.doc

Alții au mai descărcat și

Iluzia Controlului

Capitolul 1. Noţiunea de iluzie a controlului 1.1. Iluzia controlului – o noţiune care se caută pentru a se regăsi Iluzia controlului reprezintă...

Analiza Surselor de Finantare Biofarm

S.C. BIOFARM S.A. 1.Prezentarea generală a întreprinderii(obiect de activitate,piaţă şi concurenţa) Biofarm este o companie farmaceutică din...

Monedă și Credit

Capitolul I MONEDA ŞI ROLUL să U ÎN ECONOMIE 1.1. Concept, definire, forme 1.1.1. Concept 1.1.2. Apariţia monedei 1.1.3. Definirea monedei...

Control Financiar - Fiscal

Capitolul 1. Conceptul de control financiar Conceptual, controlul financiar este examinat: - ca parte integranta a managementului la nivel micro...

Finanțe comportamentale

NPV - IRR - Asociatia Financial Executives International - NPV / IRR 75% - 0-4 importanta 3.1 - Durata de recuperare 57 % desi nu foloseste...

Riscurile Bancare și Gestiunea Acestora

4 4.1 NOŢIUNEA DE RISC BANCAR. BENCHMARK-UL Riscul se găseşte astăzi în centrul afacerilor bancare. Gestionarea riscurilor este funcţia cheie a...

Analiza Politicii Fiscal-Bugetare

1. Reforma sistemului fiscal în perioada de tranziţie – introducere (vezi „Economia României. O viziune ... ”, pp. 150-152) 2. Sistemul fiscal...

Cursuri Finante Publice An I

Curs 1 SISTEMUL RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE 1.Continutul si factorii care influenteaza 2.Structura resurselor financiare 3.Dinamica...

Ai nevoie de altceva?