Finanțe corporative - curs 7

Decizia de investiţii şi criteriile financiare ale deciziei de investiţie în cadrul unităţii corporative

Decizia de investiţie în mediul cert şi criteriile financiare ale decizie de investiţie

Noţiunea de investiţie în viziunea legislaţiei U.E. în ceea ce priveşte investirea de capital în fonduri fixe defineşte o categorie financiară pe cât de complexă, pe atât de controversată.

D.p.d.v. economic, investiţia reprezintă creaţia sau achiziţia unui capital fix, adică o acumulare de factori fizici, în principal de producţie şi comercializare şi contribuie la funcţiile întreprinderii, servind mai multe cicluri de producţie succesive.

D.p.d.v. financiar, investiţia se analizează ca fiind o afectare de monedă în vederea achiziţionării de active industriale şi financiare o decizie de imobilizări de capitaluri cu scopul de a obţine un câştig pe mai multe perioade de gestiune.

D.p.d.v. contabil, noţiunea de investiţie desemnează alocarea unei trezorerii disponibilă pentru preocuparea unui activ fix , care va determina fluxuri financiare de venituri şi cheltuieli de exploatare.

Semnificaţia financiara a investiţiei constă în termeni de flux de lichidităţi ale diverselor elemente tehnice şi comerciale ale proiectelor de investiţii aflate în studiu.

Rentabilitatea se defineşte ca un excedent de lichidităţi . O investiţie va fi rentabilă dacă fluxurile de încasări pe care le degajă sunt reciproce fluxurilor de cheltuieli pe care le antrenează.

Operaţiile de investiţii se definesc prin proiecte corespunzătoare unei operaţiuni concrete. Aceste proiecte pot fi independente, adică fiecare dintre ele, poate fi realizat fără a fi necesar realizarea altora.

Fiecare proiect poate fi caracterizat prin :

a) cheltuieli de investiţii – capitalul investit o dată sau în mai mulţi ani urmând natura şi durata de viaţă a investiţiei.

b) încasări nete sau cash-flow-uri nete

În cadrul deciziei de investiţii se va determina contribuţiile investiţiile la excedentul brut de exploatare a întreprinderii în modul următor:

Cash – flow – ul net = Cash flow-ul brut – Amortizare x rata de impozit

În cadrul unei decizii de investiţii se auditează:

- durata de viatǎ a investiţiei

- valoarea reziduală la dezmembrare

- calculul fiscalităţii

- tratarea inflaţiei

Decizia de investiţie este:

1. o decizie strategică – în afara investiţiei curente de dimensiune redusă, decizia de investiţie angajează viitorul întreprinderii şi trebuie sǎ se insereze în strategia întreprinderii.

2. o decizie riscantă sau indispensabila – un economist englez Gautier spunea că „A nu investi este moarte lentǎ. A investi prost este moarte rapidă. Investiţia este o chestie de supravieţuire şi dezvoltare”. Poate fi o decizie sub constrângere financiară. Investiţia trebuie să fie acoperită prin capitaluri stabile a căror valoare trebuie să fie în prealabil apreciate de managerul financiar al unităţilor corporative.

3. o investiţie prost estimată face ca nevoile de fonduri băneşti să fie prost acoperite, adică întreprinderea risca o criza de trezorerie, sau forţe acoperite, adică trebuie sǎ plătească cheltuieli financiare suplimentare în mod inutil.

4. o decizie care modifica echilibrul financiar al întreprinderii – în acest sens, trebuie măsurat impactul asupra unor indicatori economico – financiari : fond de rulment, necesarul de fond de rulment, cifra de afaceri, trezoreria întreprinderii, cheltuieli şi venituri previzionate , rata capitalurilor proprii şi împrumutate.

5. o decizie care implică toate serviciile întreprinderii, şi anume ea vizează serviciile funcţionale ale întreprinderii:

- aprovizionarea

- studii şi cercetări

- evaluare şi finanţare

- producţie şi comercializare

- personal

- marketing

- conducerea generală a întreprinderii.

Criteriile financiare ale deciziei de investiţii de a imobiliza capitalul pe termen lung este o decizie importantǎ luatǎ de conducerea întreprinderii.

Justificarea unei investiţii se bazează pe contribuţia sa la obiectivele economice de realizat pe termen mediu şi lung.

Pentru a atinge aceste obiective , conducerea întreprinderii, managerul financiar fixează politici de investire pe termen lung privind:

- creşterea capitalului de producţie

- inovaţii

- diversificare

- raţionalizarea şi modernizarea utilajelor de producţie

- dezinvestirea într-un sector de activitate şi investirea în altul.

Proiectul de investiţii trebuie studiat sub următoarele aspecte:

- comercial şi uman;

- tehnic şi juridic;

- fiscal şi financiar.

Studiul comercial este foarte important în determinarea rentabilităţii proiectului şi finanţarea acestuia. În cadrul acestuia se determină următoarele:

- piaţa şi rata sa de creştere în viitor;

- preţuri de vânzare;