Finanțele instituțiilor publice

Intr-un mediu in continua schimbare, cu asteptari ridicate atat ale cetatenilor, cat si ale intreprinderilor, sectorul public se confrunta cu presiuni tot mai mari in rezolvarea problemelor precum :

imbunatatirea calitatii serviciilor,

controlul riscurilor ,

echilibrarea bugetelor.

Tranziţia către economia de piaţă, are ca rezultat constrângeri severe asupra activităţii din întregul sector public şi, nu în ultimul rând, asupra sistemului administrativ central.

Sectorul public este prezent în viata economicã în mai multe modalitãti. Nu existã economie de piatã în care sectorul public, mai mult sau mai putin sã nu se regãseascã, direct sau indirect, între factorii care influenteazã si orienteazã agentii economici, respectiv activitatea acestora.

În general, sectorul public este legat de interventia statului în economie si de activitatea guvernului.

Sectorul public a fost considerat, o perioadă îndelungată, ca unul al non-pieţei, fapt ce a exclus concurenţa cu repercusiuni negative asupra calităţii bunurilor şi serviciilor publice şi asupra gestionării resurselor utilizate în acest sector.

Nivelul tot mai ridicat al nevoilor publice ca şi dificultăţile frecvente, câteodată de netrecut, de acoperire a acestora au impus transformări esenţiale :

atât în modalitatea de asigurare a bunurilor şi serviciilor publice,

cât şi în finanţarea organizaţiilor şi a instituţiilor care le realizează.

Un prim pas în implementarea schimbării – în sensul urmăririi eficienţei în sectorul public – a constat în renunţarea statului la monopolul asupra activităţilor din acest sector.

Admiterea agenţilor economici privaţi ca furnizori de bunuri şi servicii de interes public a deschis calea competiţiei, a performanţei în sectorul public.

Creşterea nevoilor sociale coroborate cu scăderea veniturilor bugetare impun, cu atât mai mult, creşterea eficienţei şi eficacităţii în sectorul public, cu cât a devenit clar că neglijarea eficienţei duce la risipă şi la contraperformanţă în sectorul public.

Eficienţa organizaţiei este influenţată de eficienţa personalului, fapt ce impune îndreptarea atenţiei managerilor din sectorul public către resursele umane întrucât factorul uman este singurul care poate face un sistem mai eficient şi mai durabil din punct de vedere al viabilităţii economico-financiare şi manageriale.

Bugetarea contribuie, împreună cu utilizarea eficientă şi eficace a resurselor, la realizarea performanţei în organizaţiile publice.