Fiscalitate

1. OBIECTIVE DIDACTICE:

a. Interpretare şi cunoaştere

@-Intelegerea-necesitatii organizarii activitatii fiscale,la nivelul entitatilor economice,cu capital de stat,public si privat-prin prisma evidentierii si calcuarii si colectarii,creantelor bugetare,

-Intelegerea- modului de organizare a evidentei creantelor bugetare

@-Cunoasterea-modalitatilor de calculare corecta,a bazei de impozitare

@-Insusirea-termenelor legale de plata a creantelor bugetare

@-Cunoasterea-conceptelor de fiscalitate si contibuabili

@-Cunoasterea-sanctiunilor legale care se aplica in cazul nerespectarii calcularii bazei de impozitare si a termenelor legale de plata

b. Atitudinale

- Însuşirea noţiunilor de creante bugetare;

- Cunoaşterea conceptelor de contribuabil,obligatii fiscale,sistem fiscal;

- Cunoaşterea procesului de organizare a evidentei obligatiilor fiscale;

Existenta impozitelor si taxelor este justificatã, în general, de existenta cheltuielilor publice realizate în scopul satisfacerii nevoilor generale ale societãtii. Necesitatea prelevãrii lor este înscrisã în legea fundamentalã a unei tãri. Incidenta tipurilor de impozite asupra economieie este diferitã. De aceea, statele cautã sã conceapã politici fiscale adaptate la condiþiile tãrilor, ale etapelor dezvoltãrii economice. Orice politicã fiscalã reprezintã, în fond, un compromis între necesitatea randamentului ei (concretizat în intrarea de cât mai multi bani în casele publice), pe de o parte si grija pentru asigurarea unei anumite echitãti (proportionalitatea contributiei fiscale în raport cu capacitatea economicã a fiecãrui contribuabil), pe de altã parte. Prin politica ficalã se întelege folosirea constientã a structurii veniturilor si cheltuielilor statului în scopul influentãrii agregatelor economice, respectând anumite principii ale finantelor publice. Polica fiscalã trebuie sã serveascã realizãrii politicii economice si sã tinã seama de conjuncturile economice, necesitând o permanentã adaptare la acestea.

Sistemul fiscal ca ansamblu este determinat în ultimã instantã,de politica fiscalã promovatã de cãtre stat.

Legislatia fiscalã din România aplicatã în ultima perioadã, contine prevederi menite sã contribuie la armonizarea acesteia cu cea a Uniunii Europene urmãrindu-se în acelas timp elaborarea si promovarea politicii fiscale corespunzãtoare conditiilor si intereselor corespunzãtoare din etapa actualã de dezvoltare.

În literatura de specialitate în structura sistemului fiscal trebuie incluse urmãtoarele trei componente:

1. totalitatea impozitelor si taxelor si a altor venituri pe care statul, prin organele sale specializate, le percepe în baza unor reglementãri legislative de naturã fiscalã.

2. mecanismul fiscal, format din metodele, tehnicile si instrumentele fiscale folosite pentru dimensionarea, asezarea si perceperea impozitelor si taxelor, în general pentru realizarea functiilor sistemului fiscal, în conditiile respectãrii principiilor fiscale.

3. aparatul fiscal, care cuprinde acele organe specializate ale administratiei de stat, ce asigurã aplicarea reglemetãrilor cu caracter fiscal si buna fuctionalitate a mecanismului fiscal.

b)- Trasaturile sistemului fiscal

1. universalitatea

2. simplicitatea

3. flexibilitatea

4. stabilitatea

5. echivalenta

6. echitatea

7. legalitatea

8. teritorialitatea

Trasaturile sistemului fiscal sint de cele mai multe ori similare cu principiile sistemului fiscal care impreuna determina realizarea functiilor acestuia,atit prin elementele componente ale acestuia,cit si prin instrumentele utilizate pentru realizarea politicii fiscale a statului,si care de fapt toate in asamblul lor,compun sistemul fiscal.

Toate aceste aspecte isi gasesc,concretizarea in stabilirea unui sistem de impozite si taxe,pe care contribuabilii trebuie sa le achite,reglementate atit pe baza unor reglementari juridice specifice statale,cit si pe stabilirea unor cuantumuri procentuale sau valorice,concrete si reale,de perceperea acestora depinzind in ultima instanta,existenta si siguranta unui stat de drept.

c)- Functiile sistemului fiscal

Pentru a fi rational sistemul fiscal trebuie sã rãspundã unor cerinte, sã îndeplineascã anumite functii si sã se caracterizeze prin anumite trãsãturi.

Dintre functiile sistemului fiscal reţinem:

- functia de mobilizare a resurselor bugetare la dispozitia statului, necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice. Se pot distinge din acest punct de vedere sisteme fiscale mai liberale (în care sarcina fiscalã supoortatã de contribuabili este mai redusã, si implicit interventia statului prin cheltuielile publice este mai redusã) si sisteme fiscale interventioniste, în care statul îsi propune sã finanteze mai multe activitãti si are nevoie de resurse mai mari, mobilizate îndeosebi prin impozite si taxe.

- functia economicã stimulativã, în scopul dezvoltãrii sau stabilizãrii activitãtilor economice, corectãrii dezechilibrelor, spoririii volumului veniturilor, creãrii de noi locuri de muncã etc. Aceastã functie este privilegiatã sau nu dupã cum ne situãm într-un sistem mai interventionist sau într-unul mai liberal.

- functia socialã prin care se urmãreste pe de o parte, sã se asigure o anumitã protectie socialã unor categorii de contribuabili persoane fizice care realizeazã venituri mai mici si au greutãti materiale mai mari, iar pe de altã parte sã fie stimulati agentii economici care utilizeazã fortã de muncã cu randament mai redus (handicapati, nevãzãtori)

- functia de control asupra economiei exercitatã de cãtre Ministerul Finantelor publice si unutãtile sale teritoriale, prin aparatul fiscal si organele de control financiar abilitate prin lege.