Fiscalitate Internațională

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Finanțe
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 67 în total
Cuvinte : 27415
Mărime: 1.03MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lect. univ. dr. Mircea Soroceanu
Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi Facultatea de Economie

Cuprins

1. Rolul statului în economie, în context european

1.1. Folosirea impozitelor ca pârghii economico-financiare. Funcţiile şi rolul

impozitelor

1.2. Incidenţa fiscalităţii internaţionale asupra întreprinderilor

2. Principiile aşezate la baza impozitelor şi criteriile de impunere în relaţiile

economice internaţionale. Convenţiile fiscale

2.1. Principiile impozitelor în relaţiile internaţionale

2.2. Criterii de impunere în relaţiile economice internaţionale

3. Presiunea fiscală în Uniunea Europeană

3.1. Presiunea fiscală. Abordări teoretice.

3.2. Presiunea fiscală. Abordări practice.

3.3. Fiscalitatea capitalului investit.

3.4. Impozitele indirecte în ţările Uniunii Europene

3.5. Fiscalitatea muncii

3.6. Concurența fiscală și mobilitatea factorilor economici

4. Combaterea evaziunii şi fraudei fiscale în spaţiul economic european

5. Evoluţia politicilor fiscale, bugetare şi a cotelor de impozitare în state

membre ale Uniunii Europene

Bibliografie orientativă

Fiscalitate internationalã

Extras din document

1. Rolul statului în economie. Incidenta fiscalitãtii internationale asupra

întreprinderilor.

1.1. Folosirea impozitelor ca pârghii economico-financiare. Functiile si

rolul impozitelor

Principalele conceptii referitoare la rolul statului în economie, la problematica

sau domeniul de cercetare al finantelor publice, pot fi încadrate în douã orientãri

majore, si anume: conceptia clasicã si conceptia modernã.

Conceptia clasicã asupra finantelor publice s-a format în contextul doctrinei

economice liberale, ce a dominat perioada de început a dezvoltãrii capitaliste,

conturâdu-se în secolul al XIX-lea. Conform acestei doctrine, se sustinea necesitatea

liberei initiative private în economie si evitarea oricãrei interventii din partea statului,

considerat un factor perturbator al activitãtii economice. În acord cu dictonul

"laissez-faire, laissez-passer, le monde va de lui meme", doctrina liberalã pleda

pentru asigurarea unui cadru economic si social care sã nu stânjeneascã initiativa

privatã si în acelasi timp, milita pentru limitarea sarcinilor statului numai la cele

traditionale (ordine internã, apãrare nationalã, relatii diplomatice, educatie) 1.

Acestei conceptii îi corespunde tipul statului protector, care a fost tipic fazelor

initiale ale societãtii capitaliste, iar caracteristica sa esentialã consta în asumarea

numai a unor sarcini traditionale, cum sunt apãrarea nationalã, ordinea internã,

relatiile diplomatice etc. La baza functionãrii acestui tip de stat se aflã doctrina

liberalã clasicã, potrivit cãreia activitãtile creatoare de bunuri trebuiau considerate a

fi apanajul exclusiv al initiativei private. Deoarece economia functiona având la bazã

autoreglarea mecanismelor sale în virtutea legitãtilor specifice economiei de piatã,

statul nu trebuia sã intervinã în desfãsurarea activitãtilor economice, considerându-se

cã orice interventie a sa ar avea efecte dereglatoare.

Cristalizarea conceptiei moderne a avut loc în contextul nasterii doctrinei

economice interventioniste, care a devenit tipicã pentru societatea modernã. Debutul

acestei conceptii, în cadrul doctrinei interventioniste, axatã pe implicarea statului în

viata economico-socialã, se situeazã la începutul secolului XX, dar, mai ales, în

perioada primului rãzboi mondial.

Doctrina Keynesistã acordã un rol deosebit statului si folosirii mijloacelor

sale, în primul rând celor financiare, pentru influentarea evolutiei societãtii, inclusiv

a economiei. Pe acest fundal, conceptia modernã asumã studiul folosirii tehnicilor

financiar-monetare în scop reglator (fatã de evolutia vietii social-economice) ca un

domeniu nou al stiintei finantelor (publice) 2.

Acestei conceptii îi corespunde tipul statului interventionist.

Pentru a compensa imperfectiunile si a contracara disfunctionalitãtile

mecanismelor economiei de piatã, este de admis implicarea autoritãtilor statale, atât

în activitãtile economice pentru a influenta evolutia produsului intern brut

(asigurându-i o tendintã de crestere echilibratã) cât si în plan social, pentru a

1 Filip Gheorghe , Finante, Editura Junimea, 2002, p.15

2 Idem, op. cit., p.17

Fiscalitate internationalã

7

ameliora situatia materialã a persoanelor afectate de producerea fenomenelor

distructive (criza, recesiunea, somajul etc.) 3

În functionarea statului interventionist se disting mai pregnant douã tipuri de

interventionism care marcheazã si modalitãtile de exprimare, respectiv mãsurile luate

în planul finantelor publice, si anume:

- statul interventionist compensator;

- statul interventionist corector.

Interventionismul compensator semnifica implicarea statului, cu mijloacele

sale, în atenuarea ciclicitãtii economice, prin promovarea de mãsuri de naturã

financiarã si monetarã menite sã impulsioneze activitãtile economice în perioadele de

declin sau sã atenueze ritmurile prea ridicate de crestere economicã în perioadele de

boom (economic).

Interventionismul corector reprezintã o variantã ulterioarã de interventie a

statului, care s-a conturat în contextul economic al societãtii contemporane.

În conceperea si aplicarea mecanismelor de influentare a activitãtii economice

si sociale, având la bazã componente financiare se porneste de la premisele teoretice

enuntate anterior, cu privire la interactiunea dintre fenomenele financiar-monetare si

procesele reale din economie.

Un loc important, între mecanismele de influentare cunoscute, îl ocupã cele cu

caracter fiscal construite în scopul stimulãrii investitiilor, adaptãrii economiei la

cerintele pietei interne si externe, si pe un plan mai larg, asigurãrii stabilitãtii si

cresterii economice.

Functionarea unor asemenea mecanisme ar urma sã corecteze

disfunctionalitãtile si dereglãrile generate de manifestarea unor fenomene cu impact

negativ în societate, inclusiv cele induse de caracterul ciclic al activitãtii economice.

Între mecanismele cele mai reprezentative axate mai ales pe folosirea

impozitului si cheltuielilor publice pentru influentarea evolutiei economiei si, în

primul rând, pentru stabilizarea acesteia, se disting cele concepute de Alvin Hansen,

si anume: mecanismul de flexibilitate; programul de compensare; sistemul

stabilizator (stabilizatorilor).

Un rol important al statului se manifestã pe plan economic, unde:

- statul intervine în viata economicã, fie printr-un comportament obisnuit al unui

agent economic, fie prin exercitarea atributelor sale de regulator al pietei. În primul

caz statul poate fi producator, consumator, intermediar, iar în cel de-al doilea caz

actioneaza ca autoritate în domeniul monetar, financiar, fiscal.

- statul se implica în economie atât la nivel microeconomic, cât si macroeconomic.

Implicarea statului la nivel microeconomic presupune stabilirea unor mãsuri cum ar

fi stabilirea unor preturi minime sau maxime, stabilirea unor limite minime de

salarizare etc. Implicarea la nivel macroeconomic urmareste eliminarea unor

dezechilibre majore la nivelul economiei (inflatie, somaj etc.). Aceasta implicare a

statului se realizeazã prin intermediul politicilor monetare, fiscale, bugetare.

În domeniul economic, sectorul public îndeplineste trei functii majore:

- functia de alocare (de finantare a cheltuielilor publice);

- functia de distributie a veniturilor;

- functia de stabilizare.

Preview document

Fiscalitate Internațională - Pagina 1
Fiscalitate Internațională - Pagina 2
Fiscalitate Internațională - Pagina 3
Fiscalitate Internațională - Pagina 4
Fiscalitate Internațională - Pagina 5
Fiscalitate Internațională - Pagina 6
Fiscalitate Internațională - Pagina 7
Fiscalitate Internațională - Pagina 8
Fiscalitate Internațională - Pagina 9
Fiscalitate Internațională - Pagina 10
Fiscalitate Internațională - Pagina 11
Fiscalitate Internațională - Pagina 12
Fiscalitate Internațională - Pagina 13
Fiscalitate Internațională - Pagina 14
Fiscalitate Internațională - Pagina 15
Fiscalitate Internațională - Pagina 16
Fiscalitate Internațională - Pagina 17
Fiscalitate Internațională - Pagina 18
Fiscalitate Internațională - Pagina 19
Fiscalitate Internațională - Pagina 20
Fiscalitate Internațională - Pagina 21
Fiscalitate Internațională - Pagina 22
Fiscalitate Internațională - Pagina 23
Fiscalitate Internațională - Pagina 24
Fiscalitate Internațională - Pagina 25
Fiscalitate Internațională - Pagina 26
Fiscalitate Internațională - Pagina 27
Fiscalitate Internațională - Pagina 28
Fiscalitate Internațională - Pagina 29
Fiscalitate Internațională - Pagina 30
Fiscalitate Internațională - Pagina 31
Fiscalitate Internațională - Pagina 32
Fiscalitate Internațională - Pagina 33
Fiscalitate Internațională - Pagina 34
Fiscalitate Internațională - Pagina 35
Fiscalitate Internațională - Pagina 36
Fiscalitate Internațională - Pagina 37
Fiscalitate Internațională - Pagina 38
Fiscalitate Internațională - Pagina 39
Fiscalitate Internațională - Pagina 40
Fiscalitate Internațională - Pagina 41
Fiscalitate Internațională - Pagina 42
Fiscalitate Internațională - Pagina 43
Fiscalitate Internațională - Pagina 44
Fiscalitate Internațională - Pagina 45
Fiscalitate Internațională - Pagina 46
Fiscalitate Internațională - Pagina 47
Fiscalitate Internațională - Pagina 48
Fiscalitate Internațională - Pagina 49
Fiscalitate Internațională - Pagina 50
Fiscalitate Internațională - Pagina 51
Fiscalitate Internațională - Pagina 52
Fiscalitate Internațională - Pagina 53
Fiscalitate Internațională - Pagina 54
Fiscalitate Internațională - Pagina 55
Fiscalitate Internațională - Pagina 56
Fiscalitate Internațională - Pagina 57
Fiscalitate Internațională - Pagina 58
Fiscalitate Internațională - Pagina 59
Fiscalitate Internațională - Pagina 60
Fiscalitate Internațională - Pagina 61
Fiscalitate Internațională - Pagina 62
Fiscalitate Internațională - Pagina 63
Fiscalitate Internațională - Pagina 64
Fiscalitate Internațională - Pagina 65
Fiscalitate Internațională - Pagina 66
Fiscalitate Internațională - Pagina 67

Conținut arhivă zip

  • Fiscalitate Internationala.pdf

Alții au mai descărcat și

Studiu Comparativ privind Impozitele Practicate în Spațiul Economic European

1.Fiscalitatea în economia de piaţă. 1.1 Conţinut şi interpretări privind fiscalitatea în economia de piaţă. Într-un stat de drept repartizarea...

Armonizarea Fiscala in Uniunea Europeana

1. UNIUNEA EUROPEANĂ 1.1. Prezentare a Uniunii Europene şi scurt istoric La baza actului de naştere a Comunităţilor Europene stă declaraţia din 9...

Paradisuri Fiscale

CAPITOLUL I. Paradisuri fiscale 1.1 Definirea paradisurilor fiscale Rădăcinile istorice ale paradisului fiscal le identificăm în Grecia antică,...

Rolul Impozitelor Indirecte în Sistemul Fiscal din România

INTRODUCERE În ultimii ani, politica fiscală din România nu a reuşit să evite deficitele excesive – deşi a existat această intenţie – şi nu a...

Politica Fiscala a Uniunii Europene - Prezent si Perspective

Cap 1: Coordonate ale politicii fiscale europene 1.1: Obiectivele politicii fiscale europene: Coerenţa politicii fiscal- bugetare condiţionează,...

Politica Fiscala si Influenta Ei

1.1. Fundamentarea teoretica a statului modern si aparitia primelor conceptii economice Dupa prabusirea Imperiului Roman, timp de o mie de ani,...

Politica Fiscală a Uniunii Europene

1. Conceptul de politică fiscală Conceptul de politică fiscală este prezentat adesea cu nuanţe diferite, accentuându-se, de regulă, asupra laturii...

Cota Unica de Impozitare in Bulgaria - Caracteristici si Impact

Република България / Republica Bulgaria Drapel Stemă Deviză: Unitatea exprimă puterea Imn național:Dragă patrio Poziția geografică a Bulgariei...

Te-ar putea interesa și

Forme ale Evaziunii Fiscale Internaționale și Implicații ale Acesteia

CAPITOLUL 1 CONCEPTUL DE EVAZIUNE FISCALĂ INTERNAȚIONALĂ ȘI FORMELE ACESTEIA 1.1.Definire şi evoluţie Evaziunea fiscală este unul din fenomenele...

Forme ale Evaziunii Fiscale Internaționale și Implicații ale Acesteia

Introducere Evaziunea fiscală este unul din fenomenele economico-sociale de maximă importanță cu care multe țări se confruntă, intr-o măsură mai...

Forme ale Evaziunii Fiscale Internationale si Implicatii ale Acesteia

I. Continutul evaziunii fiscale internationale si forme ale acesteia Evaziunea fiscala reprezinta sustragerea de la impunere a unei parti mai mari...

Principiile planificării fiscale internaționale

Generalitati privind Politica Fiscala la Nivel International Uniunea Europeană este o uniune economică și politică, dezvoltată în Europa ce este...

Consideratii privind Evaziunea Fiscala Internationala

I. APARIŢIE, CARACTERISTICI ŞI FORME ALE EVAZIUNII FISCALE PE PLAN INTERNAŢIONAL Evaziunea fiscală reprezintă sustragerea prin orice mijloace, în...

Evaziunea Fiscala Internationala si Implicatiile Acesteia

Capitolul 1 Caracterizarea evaziunii fiscale internaţionale 1.1.Conceptul de evaziune fiscală internaţională Evaziunea fiscală reprezintă...

Evaziunea Fiscala Internationala

Paradisurile fiscale 1. Paradisuri fiscale 1.1 Principalele paradisuri fiscale Aceste entitati juridice ofera avantaje fiscale comparative cu...

Forme de Realizare a Evaziunii Fiscale pe Plan Internațional și Implicații ale Acestora

I APARIŢIE, CARACTERISTICI ŞI FORME ALE EVAZIUNII FISCALE PE PLAN INTERNAŢIONAL Evaziunea fiscală internaţională stimulată de existenţa unor mici...

Ai nevoie de altceva?