Organizarea și Desfășurarea Controlului Fiscal în România

Misiunea principală a oricarei administrații fiscale este de a colecta suma corectă a impozitelor și taxelor și a altor contribuții datorate de contribuabili bugetului public, cu minim de costuri atat pentru administrație, cât și pentru contribuabil. Administrația fiscală este cea care trebuie să asigure aplicarea și respectarea legislației financiar – fiscale de către contribuabili. În acest context controlul poate fi definit și ca o funcție a administrației fiscale.

Controlul fiscal cuprinde ansamblul activitatilor care au ca scop verificarea realitatii, legalitatii şi sinceritatii declaratiilor, verificarea corectitudinii şi exactitatii indeplinirii, conform legii, a obligaţiilor fiscale de către contribuabili, precum şi activitatea de investigare şi constatare a evaziunii fiscale.

Subiecti ai controlului fiscal, denumiti contribuabili, sunt persoanele juridice si fizice, atat romane, cat si straine, precum si asociatiile fara personalitate juridica, carora le revin, potrivit legii, obligatii fiscale, deci, orice entitate care are calitate de contribuabil, adica de subiect al impunerii este si subiect al controlului fiscal.

Telul oricarei administratii fiscale moderne este aceea de realizare a unui grad cat mai mare de conformare fiscala voluntara a contribuabililor. Activitatea de control fiscal, alaturi de informarea si educarea contribuabililor, reprezinta unul din principalele instrumente pentru imbunatatirea conformarii fiscale voluntare. In trecut, controlul fiscal era axat, in principal, pe atragerea de sume suplimentare la bugetul de stat, fiind perceput de catre contribuabili ca un mijloc coercitiv al statului asupra lor.

In ultimii ani, toate administratiile fiscale din tarile dezvoltate economic au trecut de la latura cantitativa a controlului fiscal la latura calitativa. Acum, administratia fiscala trateaza contribuabilii ca ,,parteneri de afaceri”, ei sunt priviti ca si ,,clienti” ai administratiei. In acest sens, un rol important in relatia cu contribuabilii o are acordarea asistentei financiar-fiscale de catre Ministerul Finantelor Publice si unitatile fiscale teritoriale.

De asemenea, un rol esential in administratia fiscala o are principiul declarativ – contribuabilii folosind in acest sens declaratiile fiscale, controlului fiscal revenindu-i sarcina verificarii sinceritatii declaratiilor, precum si corectitudinea si indeplinirea la termenele legale a obligatiilor fiscale de catre contribuabili.

Obligatiile fiscale cuprind :

- obligatia de a declara bunurile si veniturile impozabile sau, dupa caz, impozitele

datorate, taxele, contributiile la fondurile speciale;

- obligatia de a calcula si de a inregistra in evidentele contabile si de plata, la

termenele legale, a impozitelor, taxelor si contributiilor la fondurile speciale;

- obligatia de a calcula, de a retine si de a inregistra in evidentele contabile si de a

plati, la termenele legale, impozitele care se realizeaza prin stopaj la sursa;

- orice alte obligatii legale care revin contribuabililor persoane fizice sau juridice,

in aplicarea legilor fiscale.

Controlul fiscal se exercita de organele de control fiscal din Ministerul Finantelor Publice si ale unitatilor sale teritoriale, denumite organe de control fiscal (pentru veniturile bugetului statului), precum si de catre serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale (pentru resursele publice locale). In cadrul organelor de control financiar abilitate de lege se includ si organele de control financiar ale Curtii de Conturi a Romaniei. Pentru a sublinia importanta controlului fiscal, legea prevede ca angajatii organelor de control fiscal, indeplinesc o functie catre implica exercitiul autoritatii de stat. In exercitarea atributiilor sale de serviciu, organele de control fiscal colaboreaza cu autoritatile publice centrale si locale, cu directiile de specialitate din cadrul Ministerului Finantelor Publice, precum si cu institutiile fiscale similare din alte state, in conditiile legii, pentru realizarea obiectivelor sale.

Caracteristicile formelor de control fiscal, (clasificat in functie de anumite criterii) sunt :

- in functie de scopul pentru care se efectueaza :

- informativ, care are caracter educativ-profesional sau pentru informarea agentilor economici nou inregistrati asupra drepturilor si obligatiilor fiscale ce le revin;

- de rutina, cu scopul mentinerii legaturii cu contribuabilii, urmaririi modului de respectare de catre contribuabili a obligatiilor fiscale sau pentru inregistrarea acestora ca platitori de impozite si taxe (de exemplu : constitirea si plata impozitului pe venit, constituirea si plata accizelor, taxelor pentru desfasurarea activitatilor de jocuri de noroc, etc);

- din punct de vedere al sferei de cuprindere :

- general, caracterizat prin faptul ca, controlul cuprinde toate impozitele si taxele si contributiile datorate de contribuabili, verificandu-se modul de aplicare de catre contribuabil a legilor si reglementarilor financiar-fiscale, respectiv plata obligatiilor fiscale la termenele legale;

- partial/limitat, controlul fiscal efectuandu-se cu referire numai la anumite impozite si taxe;

- din punct de vedere al operatiunilor supuse controlului fiscal:

- complet (de fond), controlandu-se toate operatiunile, documentele si evidentele care au stat la baza constituirii si stabilirii unui impozit, precum si plata acestuia la bugetul statului. Acest tip de control fiscal incepe printr-un test de credibilitate, ce include verificarea integritatii sistemului si evidentelor contabile. Controlul de fond se realizeaza prin efectuarea verificarilor asupra : conturilor, documentelor referitoare la achizitii si vanzari (prin sondaj) si a conformitatii documentelor justificative inregistrate in evidenta contabila, precum si a sinceritatii si corectitudinii datelor din toate declaratiile fiscale depuse de contribuabil la organul fiscal competent;

- selectiv (prin sondaj), cand se controleaza numai anumite operatiuni, documente sau perioade cu privire la constituirea si stabilirea unui impozit. In cazul cand controlul selectiv releva nereguli de fond, cercetarea fiscala continua, programandu-se si efectuandu-se un control complet. Acest tip de control are ca scop diminuarea evaziunii fiscale, in cel mai scurt timp posibil, prin axarea controlului fiscal pe anumite activitati economico-financiare ale contribuabililor, care prezinta un risc ridicat (de exemplu : in domeniul productiei si comercializarii alcoolului, produselor petroliere, etc - verificandu-se in special comercializarea acestora cu documente fiscale speciale, constituirea si plata accizelor aferente sau cu privire la munca la “negru” utilizata tot mai des de angajatori).

- documentar, examinandu-se forma si continutul, a realitatii si legalitatii

operatiunilor economico-financiare efectuate de contribuabil.