Extras din curs

Conţinutul şi rolul pieţelor financiar-valutare internaţionale

În perioada contemporană, fenomenele şi procesele economice care au loc într-o anumită zonă se resimt în mod implicit şi în celelalte zone, determinând o accentuare a interdependenţelor de natura economică, politică, tehnică, socială.

Acest lucru se reflectă în abordări globale a problemelor deosebit de complexe din cadrul sistemului financiar-valutar internaţional.

Pentru „a exista” în mediul economic actual înseamnă „a comunica”, iar în acest context desfăşurarea activităţii economice şi financiare-valutare pe plan internaţional presupune în mod obligatoriu o amplă comunicare.

În evoluţia generală a societăţii s-a conturat şi s-a dezvoltat fenomenul activităţii economice, fenomen generalizat prin conceptul de economie mondială. Derularea operaţiunilor de natură economică dar şi realizarea altor acţiuni umane şi culturale determină o activitate de mişcare a valorilor în context internaţional, atât sub forma fondurilor financiare şi de credit cât şi sub forma unor creanţe mijlocite de însemnele monetare. Pentru exemplificare propunem un exemplu de desfăşurare a unei activităţi economice de export –import între doi parteneri din ţări diferite A şi B.

O astfel de tranzacţie economică derulată pe plan extern trece în mod obligatoriu prin zona activităţii financiar-valutare internaţionale care presupune o serie de acţiuni principale.

În primul rând legătura economică de export porneşte de la procesul de evaluare, astfel cu ajutorul unui etalon monetar internaţional sau cu statut internaţional se va determina informaţia de preţ internaţional a bunurilor ce fac obiectul exportului.

În al doilea rând legătura economică trece prin procesul de repartiţie, proces care asigură o finanţare sau creditare care favorizează mişcarea rapidă a bunurilor exportate către importator şi a contravalorii lor către exportator.

În al treilea rând intervine procesul de plată proces prin care cu ajutorul mijloacelor de plată se sting obligaţiile determinate de export, exportatorul recuperându-şi contravaloarea bunurilor exportate.

Operaţiunile generate de aceste procese formează conţinutul şi structura activităţii financiar-valutare internaţionale. Manifestarea proceselor specifice economiei mondiale (procese de evaluare, de repartiţie, de plată) prin acţiuni ale activităţii umane formează conţinutul categoriei de fenomen financiar-valutar internaţional.

Un aspect ce trebuie precizat este acela că PIB-ul în multe ţării ale lumii se realizează în proporţie 40-50% pe baza unor bunuri şi serviciu ce trec în mod necesar prin zona relaţiilor economice internaţionale şi activităţii financiar-valutare internaţionale.

În prezent nivelul la care se prezintă fenomenul financiar-valutar este rezultatul unui îndelungat proces evolutiv în care au intrat activităţile umane, instituţiile şi ideile teoriilor financiar-valutare.

Forma modernă a activităţii financiar-valutare internaţionale a început din punct de vedere istoric odată cu încheierea Tratatului de Pace după războiul franco-prusac din anul 1791 care impunea Franţei o despăgubire de război enormă care a determinat un flux monetar intenţional de mari proporţii. Astfel, la 1 martie 1791 Adunarea Naţională a Franţei a votat convenţia cu Germania care cuprindea de cedarea Alsaciei şi Lorenei şi o „indemnizaţie de război” de 5 miliarde franci francezi şi ocuparea a teritoriului până la plata completă a acestei indemnizaţii.

Primul război mondial a determinat un nou flux financiar şi valutar internaţional, de data aceasta dinspre Germania spre ţările aliate. Pentru reglarea acestor fluxuri au fost instituite pentru prima dată în istoria relaţiilor internaţionale o instituţie specializată în coordonarea legăturilor financiar valutare, respectiv banca reglementelor internaţionale.

Fenomenul financiar şi valutar internaţional a continuat să se dezvolte şi după primul război mondial, iar relaţiile economice dintre statele ieşite din conflictul mondial au continuat să crească solicitând o dezvoltare rapidă a activităţii valutar financiare şi de credit. Sub impulsul acestei dezvoltări în anul 1922 la Genova în Italia s-a organizat prima conferinţă valutară intenţională care prefigura regulile unui viitor sistem monetar internaţional.

Criza economică din perioada 1929-1933 şi al doilea război mondial au împiedicat continuarea eforturilor de organizare a activităţii financiar valutare internaţionale. Totul s-a amânat până la sfârşitul celui de-al doilea război mondial. Astfel, în anul 1944, la Bretton Woods, în SUA, a avut loc conferinţa valutar internaţională, care a pus bazele de bună conduită în domeniul activităţii valutare şi a prefigurat înfiinţarea unor instituţii cu atribuţii financiare şi monetare pe plan internaţional, cum ar fi:

- FMI ( Fondul monetar Internaţional);

- BIRD ( Banca Internaţională de reconstrucţie şi Dezvoltare).

Sistemul valutar instituit în 1944 se baza pe o activitate valutară de aproximativ 50 mild. dolari schimburi economice internaţionale. Schimbările intervenite în anii 50 şi 60 au determinat mutaţii cantitative şi calitative în structura fenomenelor financiar-valutare internaţionale. Astfel, în 1970 relaţiile economice însumau peste 300 mild. dolari iar fluxurile de fonduri financiare au căpătat un caracter permanent. Pe fondul acestor creşteri cantitative şi-au făcut loc unele fenomene de criză iar sistemul valutar instituit la Bretton Woods, în SUA s-a confruntat cu probleme din ce în ce mai numeroase.

Principiile şi mecanismele stabilite în 1944 au început să nu mai corespundă cu realitatea mult schimbată faţă de acea perioadă. Anii 70 sunt caracterizaţi printr-o restructurare a relaţiilor economice şi a celor financiar valutare. Crizele petroliere şi renunţarea la principiile statuate la Bretton Woods, în SUA au puncta un deceniu de maximă reconsiderare teoretică şi practică.

Cu toate aceste momente critice valoarea relaţiilor economice internaţionale a fost în creştere, spre exemplu, schimburile economice atingeau 2000 de mild. de dolari în 1980, iar în 1990 aceste schimburi depăşeau 3400 mild de dolari