Prețuri și Concurență

Curs
7.5/10 (6 voturi)
Domeniu: Finanțe
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 108 în total
Cuvinte : 36392
Mărime: 370.97KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Dura C. , Magda D.
Acest curs a fost studiat in cadrul Facultatii de Stiinte , Universitatea Petrosani.Cuprinde materia, teste grila si probleme rezolvate

Extras din document

CAPITOLUL I

SISTEMUL DE PREŢURI ÎN ROMÂNIA

1.1. Conceptul de preţ şi baza preţurilor

Definit în termenii cei mai generali, PREŢUL reprezintă o sumă de bani primită sau plătită pentru cedarea, respectiv obţinerea unui bun sau serviciu. Sub aspect economic, preţul este expresia bănească a valorii bunurilor sau serviciilor care fac obiectul schimbului şi constituie o categorie economică.

Preţul exprimă relaţiile băneşti care apar şi se derulează între agenţii economici, între aceştia şi populaţie, între cetăţeni, între diferite firme şi state etc. cu privire la exprimarea în bani a valorii mărfurilor care fac obiectul schimbului. Dar, în prezent, preţul nu se limitează doar la valoarea bunurilor şi serviciilor care fac obiectul schimbului, ci cuprinde în sfera sa şi alte acte şi fapte, putându-se astfel vorbi de: preţul acţiunilor, al obligaţiunilor şi al altor titluri de valoare, preţul concesiunilor (redevenţa), preţul locaţiilor de gestiune, preţul capitalului împrumutat (dobânda) sau a celui utilizat (amortizarea, chiria) etc.

Referitor la baza, la factorii de formare a valorii mărfurilor (şi a preţurilor) au existat mai multe curente de gândire, mai multe teorii.

a) Teoria valorii muncă elaborată şi susţinută de reprezentanţii economiei politice engleze: William Petty, Adam Smith şi David Ricardo. Referindu-se la valoarea mărfii, David Ricardo concluziona că mărfurile, având utilitate (pe care o considera esenţială pentru valoarea de schimb), îşi trag valoarea din două izvoare: din raritatea şi cantitatea de muncă necesară pentru obţinerea lor.

b) Teoria valorii muncă susţinută de Marx. Karl Marx a preluat de la clasicii englezi teoria valorii muncă şi a dezvoltat-o până la o formă extremă. Marx afirma că, din punct de vedere calitativ, valoarea mărfii nu reprezintă altceva decât muncă omenească abstractă, omogenă, nediferenţiată, socialmente recunoscută ca utilă şi că valoarea nu conţine nimic în afară de muncă, iar din punct de vedere cantitativ, mărimea valorii este determinată de timpul de muncă socialmente necesar creării bunurilor. Prin urmare, Marx absolutizează rolul muncii, în special al celei fizice, în crearea valorii şi neagă rolul utilităţii bunurilor ca factor determinant al valorii, utilitatea fiind redusă la o simplă premisă. Munca este considerată ca singura măsură reală care poate servi la aprecierea şi compararea mărfurilor şi ea constituie preţul real (natural) al unei mărfi, iar cantitatea de bani defineşte preţul nominal al mărfii.

c) Teoria utilităţii marginale – conform acesteia, valoarea (preţul) unei mărfi este determinată de utilitatea marginală, mărimea ei fiind o funcţie de raritatea mărfii respective, iar mecanismul concret de stabilire se bazează pe acţiunea legii cererii şi ofertei: cererea este o funcţie de utilitate şi oferta funcţie de raritate. Raritatea unui bun determină mărimea sacrificiului pentru obţinerea lui. Adepţii acestei teorii pun deci accentul pe utilitatea bunului ca factor de determinare a valorii, acordând prioritate satisfacerii nevoilor umane, căreia trebuie să i se subordoneze producţia. De asemenea, în formarea valorii, ei acordă muncii un rol asemănător rolului oricărui alt factor de producţie (capital, informaţie sau ştiinţă, factori naturali etc.) şi nu unul exclusiv. Valoarea unei mărfi, după această teorie, este cu atât mai mare cu cât ultima unitate consumată din acea marfă are o utilitate mai mare.

d) Există şi opinii după care cele două concepţii privind formarea valorii (teoria valorii muncă şi teoria utilităţii marginale) nu se exclud automat, ci, mai degrabă, luate separat ambele sunt unilaterale şi deci trebuie considerate complementare. Astfel, economistul francez Charles Gide considera că în formularea ofertei (şi a preţului de ofertă) importanţă au costurile, iar în formularea cererii (şi a preţului de cerere) utilitatea bunurilor. Un alt reputat economist, Alfred Marshall, afirma că valoarea se întemeiază pe utilitatea finală şi pe cheltuiala de producţie şi se menţine în echilibru între aceste două forţe opuse.

După alţi economişti, se poate vorbi de două teorii în formarea valorii, una obiectivă şi alta subiectivă. Conform teorii obiective, valoarea este dată atât de munca încorporată în marfă, cât şi de utilitatea mărfii. După susţinătorii teoriei subiective valoarea (de schimb) se apreciază prin utilitatea şi raritatea bunului, dar şi prin solvabilitatea cereri, ei situându-se pe poziţia cumpărătorului.

Prin urmare, se poate concluziona că în formarea valorii şi preţurilor au importanţă, atât utilitatea care determină, în ultimă instanţă, cererea şi preţul de cerere, cât şi costul de producţie prin care se manifestă caracterul limitat, raritatea factorilor de producţie şi care determină oferta şi preţul de ofertă.

Într-o economie de piaţă, preţurile se formează ca rezultat al comportamentului specific al agenţilor economici, al modului în care aceştia reuşesc să cunoască mai bine piaţa şi să-şi adapteze activitatea sau consumul la cerinţele şi situaţia pieţei. În funcţie de condiţiile economico-sociale prin care trece o ţară, într-o anumită perioadă, importanţă mai mare are unul sau altul din cei doi factori (cererea sau oferta) în formarea preţurilor. În ţara noastră, în perioada de tranziţie, preţurile au fost, în general, impuse de către ofertanţi şi se bazează pe costuri ridicate, rezultat al unei productivităţi scăzute a muncii, a unor salarii care joacă şi rol de protecţie socială (nu doar de remunerare a muncii), a unor dificultăţi economice şi financiare prin care trec mulţi agenţi economici.

Preview document

Prețuri și Concurență - Pagina 1
Prețuri și Concurență - Pagina 2
Prețuri și Concurență - Pagina 3
Prețuri și Concurență - Pagina 4
Prețuri și Concurență - Pagina 5
Prețuri și Concurență - Pagina 6
Prețuri și Concurență - Pagina 7
Prețuri și Concurență - Pagina 8
Prețuri și Concurență - Pagina 9
Prețuri și Concurență - Pagina 10
Prețuri și Concurență - Pagina 11
Prețuri și Concurență - Pagina 12
Prețuri și Concurență - Pagina 13
Prețuri și Concurență - Pagina 14
Prețuri și Concurență - Pagina 15
Prețuri și Concurență - Pagina 16
Prețuri și Concurență - Pagina 17
Prețuri și Concurență - Pagina 18
Prețuri și Concurență - Pagina 19
Prețuri și Concurență - Pagina 20
Prețuri și Concurență - Pagina 21
Prețuri și Concurență - Pagina 22
Prețuri și Concurență - Pagina 23
Prețuri și Concurență - Pagina 24
Prețuri și Concurență - Pagina 25
Prețuri și Concurență - Pagina 26
Prețuri și Concurență - Pagina 27
Prețuri și Concurență - Pagina 28
Prețuri și Concurență - Pagina 29
Prețuri și Concurență - Pagina 30
Prețuri și Concurență - Pagina 31
Prețuri și Concurență - Pagina 32
Prețuri și Concurență - Pagina 33
Prețuri și Concurență - Pagina 34
Prețuri și Concurență - Pagina 35
Prețuri și Concurență - Pagina 36
Prețuri și Concurență - Pagina 37
Prețuri și Concurență - Pagina 38
Prețuri și Concurență - Pagina 39
Prețuri și Concurență - Pagina 40
Prețuri și Concurență - Pagina 41
Prețuri și Concurență - Pagina 42
Prețuri și Concurență - Pagina 43
Prețuri și Concurență - Pagina 44
Prețuri și Concurență - Pagina 45
Prețuri și Concurență - Pagina 46
Prețuri și Concurență - Pagina 47
Prețuri și Concurență - Pagina 48
Prețuri și Concurență - Pagina 49
Prețuri și Concurență - Pagina 50
Prețuri și Concurență - Pagina 51
Prețuri și Concurență - Pagina 52
Prețuri și Concurență - Pagina 53
Prețuri și Concurență - Pagina 54
Prețuri și Concurență - Pagina 55
Prețuri și Concurență - Pagina 56
Prețuri și Concurență - Pagina 57
Prețuri și Concurență - Pagina 58
Prețuri și Concurență - Pagina 59
Prețuri și Concurență - Pagina 60
Prețuri și Concurență - Pagina 61
Prețuri și Concurență - Pagina 62
Prețuri și Concurență - Pagina 63
Prețuri și Concurență - Pagina 64
Prețuri și Concurență - Pagina 65
Prețuri și Concurență - Pagina 66
Prețuri și Concurență - Pagina 67
Prețuri și Concurență - Pagina 68
Prețuri și Concurență - Pagina 69
Prețuri și Concurență - Pagina 70
Prețuri și Concurență - Pagina 71
Prețuri și Concurență - Pagina 72
Prețuri și Concurență - Pagina 73
Prețuri și Concurență - Pagina 74
Prețuri și Concurență - Pagina 75
Prețuri și Concurență - Pagina 76
Prețuri și Concurență - Pagina 77
Prețuri și Concurență - Pagina 78
Prețuri și Concurență - Pagina 79
Prețuri și Concurență - Pagina 80
Prețuri și Concurență - Pagina 81
Prețuri și Concurență - Pagina 82
Prețuri și Concurență - Pagina 83
Prețuri și Concurență - Pagina 84
Prețuri și Concurență - Pagina 85
Prețuri și Concurență - Pagina 86
Prețuri și Concurență - Pagina 87
Prețuri și Concurență - Pagina 88
Prețuri și Concurență - Pagina 89
Prețuri și Concurență - Pagina 90
Prețuri și Concurență - Pagina 91
Prețuri și Concurență - Pagina 92
Prețuri și Concurență - Pagina 93
Prețuri și Concurență - Pagina 94
Prețuri și Concurență - Pagina 95
Prețuri și Concurență - Pagina 96
Prețuri și Concurență - Pagina 97
Prețuri și Concurență - Pagina 98
Prețuri și Concurență - Pagina 99
Prețuri și Concurență - Pagina 100
Prețuri și Concurență - Pagina 101
Prețuri și Concurență - Pagina 102
Prețuri și Concurență - Pagina 103
Prețuri și Concurență - Pagina 104
Prețuri și Concurență - Pagina 105
Prețuri și Concurență - Pagina 106
Prețuri și Concurență - Pagina 107
Prețuri și Concurență - Pagina 108

Conținut arhivă zip

  • Preturi si Concurenta.doc

Alții au mai descărcat și

Monografie DGFP Vaslui

CAPITOLUL I-Organizarea şi funcţionarea DGFP VASLUI 1.1. Scurt istoric privind Finanţele Publice ale jud. Vaslui Până în anul 1989, Finanţele...

Prețuri și concurență

Insuşirea conceptelor şi a principiilor formării preţurilor în economia de piaţă ; Familarizarea cu metodele şi tehnicile utilizate pentru...

Curs gestiune bancară

TEMA 1 CONDUCEREA BANCILOR COMERCIALE CUPRINSUL TEMEI: 1. CONSIDERAŢII PRIVIND CONDUCEREA ACTIVITĂŢII ÎN BĂNCILE COMERCIALE 2....

Preturi si Concurenta - Seminar

APLICAŢII REZOLVATE Aplicaţia nr. 1 Un produs este aprovizionat de către o societate comercială cu ridicata direct de la producător. Care va fi...

Moneda in Romania

Infiintarea bancii nationale a romaniei (1880) Banca Nationala a Romaniei este prima institutie de emisiune a statului roman independent....

Prețuri

1.1 CONCEPTE PRIVIND PRETUL SI VALOAREA În termeni generali, pretul reprezinta o suma de bani primita sau platita pentru cedarea, respectiv...

Prețuri și concurență

Familiarizarea cu modul de incadrare a pretului unui produs nou in nivelul general al preturilor produselor existente pe piata prin corelarea cu un...

Te-ar putea interesa și

Prețuri și concurență - metode de stabilire a prețului la SC Nico Protection Security Group SRL

ARGUMENT Am ales aceasta temǎ datoritǎ posibilitǎţilor multiple pe care le oferǎ stabilirea unui preţ al unui produs şi a impactului foarte mare...

Analiza Economică

Capitolul 1. OBIECTUL SI METODA ANALIZEI ECONOMICE Ca orice stiinta umana sau sociala, economia politica abstrage din lumea reala un fenomen...

Preturi si Concurenta

Elaborarea strategiilor si a programelorde stabilire a preturilor Pretul este singurul element aducator de venituri din mixul de marketing si...

Formarea prețului în concurență imperfectă - monopolul

CAP.1 : Formarea preturilor in concurenta imperfecta si in situatia de monopol Cap 1.1: Formarea preturilor in concurenta imperfecta . Piata...

Teste grilă - prețuri și concurență

1. În general, preţul se defineşte ca fiind: a) suma de bani achitată pentru utilizarea factorilor de producţie; b) suma de bani primită sau...

Prețuri și concurență

Cursul 1 Mecanismul preturilor 1.1 Continutul pretului Preţul este expresia bănească a valorii bunurilor sau serviciilor care fac obiectul...

Prețuri și concurență

Obiectivele disciplinei • Insuşirea conceptelor şi a principiilor formării preţurilor în economia de piaţă ; • Familarizarea cu metodele şi...

Preturi si Concurenta

Curs 1 – Mecanismul preturilor 1. Preturi fata de tipul de economie: a) preturi de piata b) preturi reglementate se intalnesc in economiile...

Ai nevoie de altceva?