Sistemul Resurselor Financiare Publice

1. Conţinutul economic al resurselor publice.

Resursele sunt elemente ale bogăţiei unei naţiuni. Din ele fac parte resurse materiale, umane, informaţionale şi financiare. Un rol deosebit de important au resursele financiare. Ansamblul resurselor financiare ale ţării poate fi prezentat astfel:

Resursele financiare reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti necesare realizării anumitor obiective economice, sociale sau de altă natură.

Cea mai puternică influenţă asupra nivelului resurselor financiare ale societăţii o au factorii:

1. volumul şi structura producţiei;

2. nivelul preţurilor;

3. raportul dintre formarea brută de capital şi consum.

Volumul resurselor financiare ale societăţii depinde în, în principiu, de doi factori:

1. de mărimea produsului intern brut (PIB);

2. de posibilitatea procurării unor resurse financiare externe (împrumuturi, ajutoare, donaţii etc.).

Resursele financiare ale societăţii sau naţiunii înglobează resursele financiare publice. La rândul lor resursele financiare publice includ:

• resurse financiare ale administraţiei de stat centrale;

• resursele administraţiei de stat locale;

• resursele întreprinderii publice;

• resursele asigurărilor sociale de stat

Fiecărei component îi corespunde o anumită structură:

1. Resursele administraţiei de stat centrale cuprind:

a) impozite şi taxele;

b) veniturile nefiscale;

c) împrumuturile;

d) alte resurse cu caracter obligatoriu.

2. Resursele administraţiei de stat locale includ:

a) defalcările din veniturile regularizate centrale;

b) impozitele şi taxele locale;

c) veniturile nefiscale cu caracter local;

d) transferurile primite de la administraţia de stat;

e) împrumuturile;

f) alte resurse.

3. Resursele întreprinderilor publice:

a) resurse proprii;

b) resurse primite de la buget;

c) resurse procurate pe piaţa capitalului de împrumut.

4. Resursele asigurărilor sociale de stat provin din cotizaţiile pentru asigurările sociale şi din alocaţiile şi din alocaţiile de la bugetul de stat.

Nivelul resurselor financiare publice depinde în primul rând de mărimea cheltuielilor publice, precum şi de condiţiile conjuncturale.

1. De exemplu în perioadele de expansiune economică, randamentul impozitelor creşte fără a fi necesară sporirea cotelor de impunere sau întroducerea unor noi impozit la un venit mai mare şi venitul fiscal va fi mai mare.

2. Pe de altă parte în perioadele inflaţioniste veniturile fiscale cresc, în mod automat.

3. Sporirea resurselor financiare publice se atinge în cazul când Guvernul duce o politică economică de reducere a consumului, prin măsuri de majorare a impozitelor.

4. Împrumuturi publice interne (emisia şi vinderea obligaţiunilor de stat către populaţie) în vederea diminuării masei băneşti existente la populaţie. Acesta este un instrument a politicii monetar-creditare, dar efectul ei este creşterea resurselor financiare publice fără emisie de monedă.

Factorii care determină creşterea finanţelor publice:

• Factorii economici, care determină creşterea PIB şi pe această bază sporirea veniturilor impozabile.

• Factorii monetari (dobânda, creditul, masa monetară) care îşi transmit influenţa sa prin preţ. Accentuarea fenomenelor inflaţioniste sau creşterea preţurilor determină în anumite condiţii creşterea salariilor şi a profiturilor şi implicit sporirea resurselor din impozitele directe.

• Factorii sociali – redistribuirea resurselor în scopul satisfacerii nevoilor de educaţie, sănătate şi securitate socială.

• Factorii demografici – sporirea numărului contribuabililor.

• Factorii politici şi militari.

• Factorii de natură financiară.