Suport de Curs Gestiunea Portofoliului

Curs
6/10 (2 voturi)
Domeniu: Finanțe
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 62 în total
Cuvinte : 22205
Mărime: 299.99KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Todea Adrian
UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA Centrul de Formare Continuă şi Învăţământ la Distanţă Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor Specializarea: Finanţe-Bănci Disciplina: Gestiunea portofoliului

Extras din document

Unitatea 1

Mǎsurarea rentabilitǎţii unui plasament

CONŢINUTUL UNITĂŢII

1. Rentabilitatea unui activ financiar

Rentabilitatea şi riscul sunt două noţiuni esenţiale care permit caracterizarea unui activ financiar sau a unui plasament format din mai multe active financiare (portofoliu). Pentru început este important a se face distincţia dintre randament şi rentabilitate. Se va numi randament sau rata randamentului unei acţiuni, raportul dintre ultimul dividend şi cursul acelei acţiuni. Această măsură incompletă ignoră fluctuaţiile de curs, respectiv câştigurile sau pierderile datorate acestor variaţii. Măsura cea mai pertinentă în aprecierea unui plasament este rentabilitatea sau rata rentabilităţii.

Sub formă absolută, rentabilitatea este definită în timp discret după relaţia:

unde: - rentabilitatea activului financiar pentru perioada ;

- cursurile înregistrate de activul financiar la momentele şi ;

- venitul lichid ataşat deţinerii activului financiar între şi .

Intr-o astfel de relaţie de calcul, venitul nu este reinvestit înainte de momentul . O astfel de ipoteză este valabilă dacă perioada de timp este scurtă. Pentru a facilita comparaţiile între plasamente se va utiliza o măsură relativă: rata de rentabilitate (engl.: rate of return; fr. taux de rentabilité):

unde: - rentabilitatea aritmetică a activului financiar, pentru perioada .

Rata de rentabilitate mai poate fi calculată, utlizând logaritmii, după relaţia:

Cele două metode duc la rezultate diferite şi de aceea este important să se cunoască particularităţile lor, precum şi cadrul de aplicare în practică. Când variaţiile pozitive de curs sunt mari, rentabilitatea logaritmică este mai mică decât cea a rentabilităţii aritmetice. Utilizarea rentabilităţii logaritmice este de dorit în acele studii în care se presupune că rentabilităţile urmează o lege normală sau log-normală de probablitate pentru că tinde să diminueze variaţiile extreme pozitive.

Cumularea rentabilităţilor pentru un interval de timp se realizează astfel:

- în cazul rentabilităţilor aritmetice:

- în cazul rentabilităţilor logaritmice:

De remarcat că rentabilităţile logaritmice au proprietatea practică de a fi aditive. Dacă un activ ia valorile , rentabilitatea totală observată între momentele 0 şi este:

ea depinde doar de primul şi ultimul curs.

Din contră, în cazul rentabilităţilor aritmetice, această proprietate de aditivitate nu se verifică.

Exemplul 1:

Un activ financiar ia succesiv valorile 100, 150 şi 100. Rentabilitatea totală pe cele două subperioade este evident egală cu zero. Ea se poate descompune în două rentabilităţi aritmetice succesive egale cu 0,5 şi –0,(3). Media aritmetică simplă a acestora nu este egală cu zero. Dacă se aplică relaţia propusă pentru rentabilităţile aritmetice se va obţine zero. Aplicând rentabilitatea logaritmică, folosind logaritmul natural, se obţin valorile 0,405 şi –0,405. Media lor este, evident, zero.

In aceste condiţii rata medie de rentabilitate se va calcula după relaţiile:

- în cazul rentabilităţilor aritmetice:

- în cazul rentabilităţilor logaritmice:

Exemplul prezentat este un caz extrem ales pentru a scoate în evidenţă diferenţa dintre media aritmetică şi media geometrică. In practică, variaţiile valorilor activelor financiare de la un moment la altul, sunt mult mai mici, cele două medii fiind foarte apropiate. Media aritmetică este totdeauna superioară mediei geometrice, cu excepţia cazului în care rentabilităţile sunt egale, atunci mediile sunt egale. Cu cât amplitudinea variaţiilor rentabilităţilor este mai mare, cu atât cele două medii se vor îndepărta.

Media empirică aritmetică este utilizată ca speranţa randamentului pentru perioada imediat următoare, iar media empirică geometrică este considerată ca o bună aproximare a speranţei randamentului pe termen lung.

Preview document

Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 1
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 2
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 3
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 4
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 5
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 6
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 7
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 8
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 9
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 10
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 11
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 12
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 13
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 14
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 15
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 16
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 17
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 18
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 19
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 20
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 21
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 22
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 23
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 24
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 25
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 26
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 27
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 28
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 29
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 30
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 31
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 32
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 33
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 34
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 35
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 36
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 37
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 38
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 39
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 40
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 41
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 42
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 43
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 44
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 45
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 46
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 47
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 48
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 49
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 50
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 51
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 52
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 53
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 54
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 55
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 56
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 57
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 58
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 59
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 60
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 61
Suport de Curs Gestiunea Portofoliului - Pagina 62

Conținut arhivă zip

  • Suport de Curs Gestiunea Portofoliului.doc

Alții au mai descărcat și

Moneda in Romania

Infiintarea bancii nationale a romaniei (1880) Banca Nationala a Romaniei este prima institutie de emisiune a statului roman independent....

Gestiunea Portofoliului

Sa se calculeze structura optima a portofoliului pentru o rentabilitate sperata de 0,44%

Subiecte Politici și Tehnici Bancare

Definitie : Politicile bancare reprezintă totalitatea instrumentelor, metodelor, pârghiilor necesare realizării în bănci a unui management...

Te-ar putea interesa și

Gestiunea Portofoliului de 13 Titluri

7. BIBLIOGRAFIE Introducere Lucrarea de fata are ca scop realizarea portofoliului optim,portofoliu care doreste optimizarea corelatiei intre...

Modelare pe Piața Financiară

CAP. 1. Modele de evaluare a acţiunilor Modelul Capital Asset Pricing Model permite evaluarea activelor financiare pe o piaţă în echilibru. CAPM...

Metode de Analiză Fundamentală a Acțiunilor în Cadrul unui Portofoliu

I.Justificarea alegerii portofoliului I.1. Aspecte generale privind piaţa de capital din România Funcţia principală a pieţei de capital este...

Formarea și Gestionarea Portofoliului de Investiții în Cadrul Băncii Comerciale

INTRODUCERE Actualitatea temei de cercetare: Sistemul bancar – este unul din cele mai importante structuri ale economiei de piaţă. Prin...

Formarea Portofoliului de Investitii si Metode de Combatere a Riscului

Introducere Dezvoltarea: Progresului tehnico-ştiinţific a pieţei hârtiilor de valoare (PHV), formarea marilor centre bursiere au contribuit...

Tipuri de Strategii de Tranzacționare a Opțiunilor

Tipuri de strategii de tranzactionare a optiunilor Una dintre cele mai interesante caracteristici ale optiunilor o constituie faptul ca pot fi...

Evaluarea valorilor mobiliare și gestiunea portofoliului SC Conpet SA

1. PREZENTAREA SOCIETĂȚII CONPET este o companie strategică, parte din arhitectura sistemului energetic național, fiind operatorul Sistemului...

Modelare Financiara

CAPITOLUL 1 - MODELUL DE EVALUARE AL ACŢIUNILOR Pentru prima dată, modelul CAPM a fost prezentat în versiunea sa clasică de către Sharpe , urmat...

Ai nevoie de altceva?