Teme la finanțe

1.Notiunea de finante

Cuvantul „finante” s-a raspandit in Franta secolului al XVII-lea cu intelesul de„bani si venituri publice destinate cheltuielilor statului”. S-a presupus ca acest cuvant s-aformat si a evolutat din expresia latina financia pecuniaria, care inseamna a incheia otranzactie patrimoniala prin plata unei sume de bani. Dictionarele actuale dau caprovenienta a cuvantului finante vechiul cuvant francez finer , care inseamna a administrabani, a plati.Daca ar fi sa dam o definitie lapidara a finantelor am putea spun ca, finantele suntstiinta administrarii/gestionarii banilor/fondurilor. Orice tip de organizare umana necesitacosturi (bani, fonduri), cu atat mai mari cu cat organizarea este mai complexa. Acestecosturi apar atat in etapa initiala a intemeierii organizatiei, cat si dupa aceea, pentrumentinerea ei :

( 1) sunt necesare eforturi de informare privind noul tip de organizatie ceurmeaza a se infiinta,

(2) trebuie elaborate reguli pentru statuarea relatiilor in cadrulorganizatiei in vederea realizarii scopului pentru care a fost infiintata,

(3) trebuie stimulatinteresul membrilor organizatiei pentru ca aceasta sa-si poata continua activitatea si

(4)pentru realizarea scopurilor si obiectivelor organizatiei sunt ocazionate costuri ce trebuiefinantate.Atunci cand vorbim de finante, avem in vedere

doua acceptiuni

: una tehnica si una ce considera finantele ca ostiinta. Din punct de vedere tehnic,

Finantele pot fidefinite ca totalitatea fluxurilor banesti dintr-o economie (sub forma de numerar, creditesau compensare) care au ca scop formarea veniturilor (incasarea lor) si realizarea(acoperirea) cheltuielilor pe diferite paliere (individ, organizatie, stat). In aceastaacceptiune, data fiind internationalizarea fluxurilor banesti ca urmare ainterdependentelor dintre economiile nationale, a existentei societatilor multinationale si

a realizarii de uniuni economice zonale, putem vorbi si de

finante internationale

, nunumai de

finante nationale

.Dupa modul de adimistrare a finantelor, privat sau public, deosebim

finanteprivate

, cele adiministrate de catre indivizii (fondurile lor proprii si imprumutate), deintreprinderile private si alte organizatii cu caracter privat, si finante publice, celeadministrate public, adica de institutii ale statului si colectivitatilor locale.Termenul de „finante publice” s-a raspandit cu privire mai ales la platile banestide interes public necesare in relatiile cu statul si alte colectivitati publice. Statul, ca formacomplexa de organizare sociala, incepand cu fazele sale incipiente, pentru functionarea siconsolidarea sa a avut nevoie de sustinere nu numai morala, sociala si politica, ci si deuna economica, materiala, care, odata cu aparitia banilor a devenit sustinere financiara.Tocmai aceste fluxuri de bani directionati de la supusi (contribuabili) catre stat(trezoreria acestuia) au constituit finantele publice incipiente. Spunem incipiente pentruca, la inceput, aceste fluxuri de bani aveau ca menire doar sa sustina cheltuielile propriide functionare ale unor organizatii statale. Cu timpul, prin extinderea atributiilor ce i-aufost incredintate sau pe care statul si le-a arogat, fluxurile financiare au fost directionatespre finantarea unor cheltuieli tot mai variate si tot mai apropiate de nevoile publice (alecontribuabililor).Intr-adevar, aparitia si evolutia finantelor sunt strans legate de aparitia siconsolidarea statului in societate. Pentru desfasurarea activitatii statale au fost si suntnecesare fonduri importante pe care statul le procura pe diferite cai. Aceste fonduri, inepoca moderna, in afara sustinerii activitatii statului, prin intermediul politicii fiscale aguvernului, pot constitui un resort sau o frana in dezvoltarea economico-sociala a tarii.

2. Esenta economica a finantelor

Prin semnificatii si modul în care s-a conturat conceptul de “finante”, rezulta ca esenta economica a finantelor rezida în procesele si relatiile banesti pe care le exprima, desi acceptiunea mai larga sau mai restrânsa data acestui concept, ca si sensurile multiple ale folosirii notiunii respective genereaza nuantari în interpretarea continutului lor. În acest sens, continutul economic si implicit trasaturile finantelor apar a fi, atât comune, cât si specifice unor componente circumscrise sferei acestora. Tipice, în abordarea cea mai restrictiva a conceptului de finante, sunt considerate procesele si relatiile economice la care participa statul, pe de o parte, si persoane fizice sau juridice, pe de alta parte, pentru constituirea si distribuirea sau utilizarea de fonduri banesti necesare îndeplinirii functiilor si sarcinilor sale publice, conturând un domeniu mare al finantelor, cunoscut sub denumirea de “finante publice”, care prezinta si unele trasaturi specifice.