/ Biblioteca / Cursuri > Fizica

Toate cursurile din domeniul Fizica

    14 164.67 KB

    Instalatii de Gaz

    CAPITOLUL 9 TEHNOLOGIA DE EXECUTARE A INSTALAŢIILOR DE GAZE COMBUSTIBILE 9.1 Gaze combustibile Gazele care sunt folosite în practică pentru obţinerea căldurii prin combinarea lor activă cu oxigenul din aerul atmosferic se numesc gaze combustibile. Ele pot fi gaze simple (de exemplu metanul) sau amestecuri de mai multe gaze simple (de exemplu gazul de sondă, gazul petrolier lichefiat). În afară de gazele combustibile mai există şi alte gaze care se pot combina cu oxigenul atmosferic,...

    Domeniu: Fizica

    Vezi Cursul
    29 345.74 KB

    Mecanica Cuantica

    A. Breviar teoretic 1.Postulatele mecanicii cuantice 1.1 Postulatul stării Starea fizică a unei microparticule este descrisă de funcţia de undă .Această funcţie de undă aparţine unui spaţiu Hilbert şi satisface condiţiei de normare. (XII.1) 1.2 Postulatul observabilelor Unei observabile A îi corespunde un operator hermitic care satisface ecuaţia cu valori proprii: (XII.2) În relaţia (XII.2) a reprezintă valorile proprii, adică valorile posibile măsurate ale observabilei A; Ψ sunt...

    Domeniu: Fizica

    Vezi Cursul
    127 1.46 MB 15

    Fizica Anul I

    1. Introducere şi scurt istoric Experienţa ultimelor decenii arată că descoperirile din domeniul fizicii au o importanţă deosebită pentru umanitate, nu numai pe plan material, ci şi pe plan social şi chiar spiritual. Ca un foarte scurt istoric, cuvântul “FIZICĂ” vine din limba greacă, unde physis înseamnă natură. Această denumire a fost introdusă de Aristotel în 350 ÎH, însemnând studiul naturii. În decursul timpului fizica şi-a schimbat însă radical atât conţinutul cât şi interpretările,...

    Domeniu: Fizica

    Vezi Cursul
    192 13.36 MB 12

    Operatii Unitare

    Transportul de proprietate Procesele fundamentale de transport ale ingineriei chimice se diferentiaza dupa tipul de proprietate astfel: transportul de caldura pentru care: Pc = m·cp·t unde cp este caldura specifica a mediului; t – temperatura transportul de masa (al unei specii i) pentru care: Pi = mi sau P i= ni unde mi este masa de specie i transportata; ni – numarul de moli de specie i transportul de moment (sau cantitate de miscare) pentru care: Pm = m·w unde m este masa,...

    Domenii: Chimie Generala, Fizica

    Vezi Cursul
    12 99.24 KB

    Principiul Suprapunerii Starilor

    Un principiu de bază al mecanicii cuantice este principiul suprapunerii stărilor care constă din următoarele: Dacă un sistem cuantic se găseşte în stările cuantice 1 şi 2 cărora le corespund funcţiile de undă

    Domeniu: Fizica

    Vezi Cursul
    5 32.75 KB

    Interpretarea Probabilistica a Undelor de Broglie - Densitatea de Probabilitate

    Interpretarea probabilistica a undelor de Broglie a fost data de Max Born in anul 1926.Conform acestei interpretari,in mecanica cuantica nu se poatw vorbi decat de probabilitatea de a gasi o microparticula intr-un anumit punct al spatiului,la un anumit moment. Probabilitatea respective este proportionala cu patratul amplitudinii undelor de Broglie associate acestor microparticule.Starea unui anumit sisten cuantic (una sau mai multe particule )este descrisa in mecanica cuantica este o functie...

    Domeniu: Fizica

    Vezi Cursul
    7 48.79 KB

    Legile Experimentale ale Radiatiei Termice le Vom Prezenta in Mod Cronologic

    Kirchoff 1859 In cazul rediatii termice raportul dintre puterea spectrala de emisie E si puterea spectrala de absortie a A , depinde numai de frecventa si de temperatura T si nu depinde de natura corpului =f( , T)=α Stefan B. Energia totala a radiatiei emise in unitatea de arie a corpului negru in unitatea de timp, este proportionala cu temp T a suprafetei corpului la puterea a patra . W= =5,67*10 Wien(legea deplasari maximului de distributie ρ spre frecvente mari La o anumita temp...

    Domeniu: Fizica

    Vezi Cursul
    7 97.06 KB

    Compunerea a Doua Oscilatii Armonice Perpendiculare de Frecvente Diferite

    Când cele două oscilaţii perpendiculare au frecvenţe (pulsaţii) dife¬rite, adică (sau ), putând fi descrise de ecuaţiile traiectoria a particulei supuse acţiunii simultane a celor două osci¬la¬ţii este o curbă relativ complicată, astfel de traiectorii purtând denumirea de figuri Lissajous. Traiectoria va fi deci o curbă a cărei formă depinde de raportul celor două pulsaţii , precum şi de diferenţa de fază . OSCILAŢII AMORTIZATE Vom considera un sistem oscilator asupra căruia acţio¬nează...

    Domeniu: Fizica

    Vezi Cursul
    5 54.02 KB

    Oscilatorul Liniar Armonic

    Considerăm o particulă M de masă m care se mişcă în lungul unei direcţii (de exemplu, axa Ox) sub acţiunea unei forţe proporţionale cu distanţa particulei faţă de poziţia de echilibru şi orientată întotdeauna către aceasta numită forţă elastică Un astfel de sistem este cunoscut sub denumirea de oscilator liniar armonic. Ecuaţia de mişcare a particulei M va fi pe care o vom scrie sub forma Vom nota unde reprezintă pulsaţia proprie a sistemului, şi astfel ecuaţia de miş¬care devine...

    Domeniu: Fizica

    Vezi Cursul
    12 96.58 KB

    Materiale Magnetice

    4.1 Materiale magnetice După cum se cunoaşte, există două tipuri de magnetizaţie, permanentă (existentă în stare pură în natură) şi temporară (dependentă de existanţa unui câmp magnetic exterior). Relaţia de mai sus este valabilă pentru medii liniare, omogene şi izotrope, constanta (adimensională) care apare fiind denumită susceptibilitate sau susceptivitate magnetică. Pentru medii neliniare, această mărime este funcţie de intensitatea câmpului magnetic. În cazul materialelor anizotrope,...

    Domenii: Electrotehnica, Fizica, Metalurgie si Siderurgie

    Vezi Cursul
    5 21.79 KB

    Sistemul de Puncte Materiale

    Lumea pe care o cunoaştem cu ajutorul simţurilor noastre este formată din obiecte macroscopice, adică mari în comparaţie cu dimensiunile atomice şi care conţin foarte mulţi atomi şi molecule în mişcare. Această lume este enorm de variată şi de complexă, cuprinzând gaze, lichide , solide şi organisme biologice de forme şi compoziţii cele mai diverse. În acest capitol dorim să cercetăm modul în care câteva concepte unificatoare ale teoriei atomice pot duce la înţelegerea comportării obiective...

    Domeniu: Fizica

    Vezi Cursul
    4 31.97 KB

    Distributia Macrocanonica

    Cazurile cele mai frecvente sunt cele în care sistemul termodinamic în contact cu termostatul pe lângă energie schimbă şi substanţă cu termostatul.În acest caz numărul de particule din sistem nu mai au o valoare bine determinată. Parametrii sistemului care sunt menţinuţi constanţi sunt volumul V, temperatura T egală cu temperatura termostatului şi potenţialul chimic μ. Distribuţia punctelor figurative din spaţiul fazelor, corespunzătoare acestor condiţii se numeşte distribuţie...

    Domeniu: Fizica

    Vezi Cursul
    4 38.98 KB

    Distributia Canonica

    Izolarea completă de exterior a unui sistem fizic este dificilă din punct de vedere experimental.Din acest motiv , sistemul termodinamic se aduce într-o stare de echilibru nu izolându-le complet de exterior , ci punându-le în contact cu un termostat. În acest fel sistemul arenumărul de particule N, volumul V şi temperatura T bine determinate, căreia îi corespundeo anumită distribuţie a punctelor figurative în spaţiul fazelor numită distribuţie canonică N,V,T=constant=distribuţie canonică În...

    Domeniu: Fizica

    Vezi Cursul
    6 30.06 KB

    Elemente ale Teoriei Relativitatii 2

    Contracţia lungimilor Considerăm două sisteme de referinţă inerţiele ,sistemul S fix şi sistemul S' mobil care se deplasează de-a lungul axei ox cu viteza v faţă de sistemul fix. Fie o bară legată solidar cu sistemul de referinţă mobil S' aşezată în lungul axei o'x'. Lungimea barei lo numită şi lungime proprie ,este măsurată în sistemul de referinţă propriu S' şi are valoarea: lo=x'2 - x'1 unde x'2 şi x'1 sunt coordonatele capetelor barei în sistemul mobil S' măsurate la momentele de timp...

    Domeniu: Fizica

    Vezi Cursul
    4 18.32 KB

    Elemente ale Teoriei Relativitatii

    1 Limitele fizicii clasice La sfârşitul secolului trecut şi începutul secolului a XX-lea s-a produs o dezvoltare rapidă a unor ramuri ale fizicii clasice cum ar fi termodinamica, electrodinamica, fizica atomică etc. Adepţii mecanicismului au căutat să reducă orice lege a naturii la legile mecanicii, dar acest lucru a dus la apariţia unor importante contradicţii. În cele ce urmează vom încerca pe scurt să prezentăm o mică parte dintre ele, cu scopul de a arăta că fizica clasică are limitele...

    Domeniu: Fizica

    Vezi Cursul
Pagina 7 din 12