Toate cursurile din domeniul Fizica

  • Operatii Unitare

    Transportul de proprietate Procesele fundamentale de transport ale ingineriei chimice se diferentiaza dupa tipul de proprietate astfel: transportul de caldura pentru care: Pc = m·cp·t unde cp este caldura specifica a mediului; t – temperatura transportul de masa (al unei specii i) pentru care: Pi = mi sau P i= ni unde mi este masa de specie i transportata; ni – numarul de moli de specie i transportul de moment (sau cantitate de miscare) pentru care: Pm = m·w unde m este masa,...

  • Principiul Suprapunerii Starilor

    Un principiu de bază al mecanicii cuantice este principiul suprapunerii stărilor care constă din următoarele: Dacă un sistem cuantic se găseşte în stările cuantice 1 şi 2 cărora le corespund funcţiile de undă

  • Interpretarea Probabilistica a Undelor de Broglie - Densitatea de Probabilitate

    Interpretarea probabilistica a undelor de Broglie a fost data de Max Born in anul 1926.Conform acestei interpretari,in mecanica cuantica nu se poatw vorbi decat de probabilitatea de a gasi o microparticula intr-un anumit punct al spatiului,la un anumit moment. Probabilitatea respective este proportionala cu patratul amplitudinii undelor de Broglie associate acestor microparticule.Starea unui anumit sisten cuantic (una sau mai multe particule )este descrisa in mecanica cuantica este o functie...

  • Legile Experimentale ale Radiatiei Termice le Vom Prezenta in Mod Cronologic

    Kirchoff 1859 In cazul rediatii termice raportul dintre puterea spectrala de emisie E si puterea spectrala de absortie a A , depinde numai de frecventa si de temperatura T si nu depinde de natura corpului =f( , T)=α Stefan B. Energia totala a radiatiei emise in unitatea de arie a corpului negru in unitatea de timp, este proportionala cu temp T a suprafetei corpului la puterea a patra . W= =5,67*10 Wien(legea deplasari maximului de distributie ρ spre frecvente mari La o anumita temp...

  • Compunerea a Doua Oscilatii Armonice Perpendiculare de Frecvente Diferite

    Când cele două oscilaţii perpendiculare au frecvenţe (pulsaţii) dife¬rite, adică (sau ), putând fi descrise de ecuaţiile traiectoria a particulei supuse acţiunii simultane a celor două osci¬la¬ţii este o curbă relativ complicată, astfel de traiectorii purtând denumirea de figuri Lissajous. Traiectoria va fi deci o curbă a cărei formă depinde de raportul celor două pulsaţii , precum şi de diferenţa de fază . OSCILAŢII AMORTIZATE Vom considera un sistem oscilator asupra căruia acţio¬nează...

  • Oscilatorul Liniar Armonic

    Considerăm o particulă M de masă m care se mişcă în lungul unei direcţii (de exemplu, axa Ox) sub acţiunea unei forţe proporţionale cu distanţa particulei faţă de poziţia de echilibru şi orientată întotdeauna către aceasta numită forţă elastică Un astfel de sistem este cunoscut sub denumirea de oscilator liniar armonic. Ecuaţia de mişcare a particulei M va fi pe care o vom scrie sub forma Vom nota unde reprezintă pulsaţia proprie a sistemului, şi astfel ecuaţia de miş¬care devine...

  • Materiale Magnetice

    4.1 Materiale magnetice După cum se cunoaşte, există două tipuri de magnetizaţie, permanentă (existentă în stare pură în natură) şi temporară (dependentă de existanţa unui câmp magnetic exterior). Relaţia de mai sus este valabilă pentru medii liniare, omogene şi izotrope, constanta (adimensională) care apare fiind denumită susceptibilitate sau susceptivitate magnetică. Pentru medii neliniare, această mărime este funcţie de intensitatea câmpului magnetic. În cazul materialelor anizotrope,...

  • Sistemul de Puncte Materiale

    Lumea pe care o cunoaştem cu ajutorul simţurilor noastre este formată din obiecte macroscopice, adică mari în comparaţie cu dimensiunile atomice şi care conţin foarte mulţi atomi şi molecule în mişcare. Această lume este enorm de variată şi de complexă, cuprinzând gaze, lichide , solide şi organisme biologice de forme şi compoziţii cele mai diverse. În acest capitol dorim să cercetăm modul în care câteva concepte unificatoare ale teoriei atomice pot duce la înţelegerea comportării obiective...

  • Distributia Macrocanonica

    Cazurile cele mai frecvente sunt cele în care sistemul termodinamic în contact cu termostatul pe lângă energie schimbă şi substanţă cu termostatul.În acest caz numărul de particule din sistem nu mai au o valoare bine determinată. Parametrii sistemului care sunt menţinuţi constanţi sunt volumul V, temperatura T egală cu temperatura termostatului şi potenţialul chimic μ. Distribuţia punctelor figurative din spaţiul fazelor, corespunzătoare acestor condiţii se numeşte distribuţie...

  • Distributia Canonica

    Izolarea completă de exterior a unui sistem fizic este dificilă din punct de vedere experimental.Din acest motiv , sistemul termodinamic se aduce într-o stare de echilibru nu izolându-le complet de exterior , ci punându-le în contact cu un termostat. În acest fel sistemul arenumărul de particule N, volumul V şi temperatura T bine determinate, căreia îi corespundeo anumită distribuţie a punctelor figurative în spaţiul fazelor numită distribuţie canonică N,V,T=constant=distribuţie canonică În...

  • Elemente ale Teoriei Relativitatii 2

    Contracţia lungimilor Considerăm două sisteme de referinţă inerţiele ,sistemul S fix şi sistemul S' mobil care se deplasează de-a lungul axei ox cu viteza v faţă de sistemul fix. Fie o bară legată solidar cu sistemul de referinţă mobil S' aşezată în lungul axei o'x'. Lungimea barei lo numită şi lungime proprie ,este măsurată în sistemul de referinţă propriu S' şi are valoarea: lo=x'2 - x'1 unde x'2 şi x'1 sunt coordonatele capetelor barei în sistemul mobil S' măsurate la momentele de timp...

  • Elemente ale Teoriei Relativitatii

    1 Limitele fizicii clasice La sfârşitul secolului trecut şi începutul secolului a XX-lea s-a produs o dezvoltare rapidă a unor ramuri ale fizicii clasice cum ar fi termodinamica, electrodinamica, fizica atomică etc. Adepţii mecanicismului au căutat să reducă orice lege a naturii la legile mecanicii, dar acest lucru a dus la apariţia unor importante contradicţii. În cele ce urmează vom încerca pe scurt să prezentăm o mică parte dintre ele, cu scopul de a arăta că fizica clasică are limitele...

  • Legile Dinamicii Relativiste

    Legea a doua a dinamicii nu este invariantă în raport cu transformările Lorentz –Eistein . Pentru a găsi forma relativistă invariantă a acestei legi ,şi în general a legilor dinamicii, acestea trebuie exprimate sub forma unor relaţii cvadridimensionale. Proprietăţile inerţiale ale unei particule pot fi caracterizate prin scalarul masă invariantă sau masă de repaus (m0), care reprezintă masa măsurată în sistemul de referinţă propriu, legat de particulă. Cvadrivectorul impuls al unei...

  • Legea Circuitului Magnetic

    Legea circuitului magnetic ,formulată de Ampere, verifică caracterul sinusoidal al câmpului magnetic.Să considerăm în vid un circuit liniar parcurs de un curenti şi un contur închis de formă circulară cu raza a , aflat într-un plan perpendicular pe direcţia circuitului. Un asemenea contur coincide cu o linie de inducţie magnetică din jurul curentului i. Circulaţia vectorului de-a lungul unei asemenea linii închise ( contur de integrare) se scrie: Înlocuind valoarea vectorului B , rezultă:...

  • Legile Clasice ale Campului Magnetic

    Producerea câmpului magnetic Încă din antichitate a fost cunoscut că magnetita un minereu de fier atrage substanţele feroase, deci creează în jurul său un câmp numit câmp magnetic. Din acest minereu s-au construit magneţi permanenţi. Un magnet generează un câmp magnetic în jurul său prin intermediul căruia acţionează asupra altor magneţi permanenţi. Forţa de interacţiune dintre un magnet şi alt magnet se numeşte forţă magnetică. Observaţii: • Un magnet aflat într-un câmp magnetic tinde să...

Pagina 7 din 12