Curs Fizica

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest curs prezinta Curs Fizica.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 11 fisiere doc de 280 de pagini (in total).

Profesor: Conf. Dr. Alexandrina Nat

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si cuprins iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Fizica

Cuprins

I. MECANICA
1.1. Mecanica clasică a punctului material
1.1.1. Cinematica punctului material
1.1.2. Dinamica punctului material
1.1.2.1. Principiile dinamicii punctului
material
1.1.2.2. Teoremele generale ale
dinamicii punctului material
1.2. Mecanica fluidelor
1.2.1. Caracteristicile generale ale fluidelor
1.2.2. Statica fluidelor
1.2.3. Dinamica fluidelor
1.2.3.1. Ecuaţia de continuitate
1.2.3.2. Curgerea fluidelor ideale
1.2.3.3. Curgerea fluidelor vâscoase
1.2.3.4. Curgerea fluidelor vâscoase prin
conducte
II. OSCILAŢII ŞI UNDE ELASTICE
Oscilaţii elastice
2.1. Mişcarea oscilatorie armonică
2.2. Compunerea oscilaţiilor
2.2.1. Compunerea oscilaţiilor paralele cu
frecvenţe egale
2.2.2. Compunerea oscilaţiilor armonice
perpendiculare cu frecvenţe egale
2.3. Unde elastice
2.3.1. Ecuaţia de propagare a undelor
longitudinale
2.3.2. Ecuaţia de propagare a undelor
transversale
2.3.3. Soluţia ecuaţiei unidimensionale a undei.
Unde elastice plane
2.3.4. Unde sferice
2.4. Unde ultrasonore – generare şi aplicaţii
III. FIZICA MOLECULARĂ
3.1. Teoria cinetică a gazelor
3.1.1. Teoria cinetică a gazelor. Formula
fundamentală
3.1.2. Drumul liber mijlociu
3.2. Fenomene de transport în gaze
3.2.1. Difuzia gazelor
3.2.2. Conductivitatea termică
3.2.3. Vâscozitatea gazelor
3.3. Fenomene moleculare în lichide
3.3.1. Tensiunea superficială
3.3.2. Formula lui Laplace
3.3.3. Fenomene capilare
IV. TERMODINAMICA
4.1. Sistem termodinamic. Caracteristici
4.2. Echilibrul termic. Principiul zero al
termodinamicii
4.3. Principiul întâi al termodinamicii
4.3.1. Energia internă. Lucrul mecanic. Căldura.
4.3.2. Ecuaţia primului principiu al termodinamicii
şi consecinţele
4.3.3. Capacităţi calorice şi călduri latente
4.3.4. Procese termodinamice politrope. Cazuri
particulare
4.4. Principiul al doilea al termodinamicii
4.4.1. Transformări ciclice monoterme şi biterme.
Teoremele lui Carnot
4.4.2. Entropia
4.4.3. Expresia celui de-al doilea principiu al
termodinamicii pentru o transformare
ireversibilă
4.4.4. Sensul fizic al entropiei. Entropia şi
probabilitatea
4.4.5. Funcţii caracteristice în termodinamică
4.4.6. Condiţii de echilibru termodinamic
4.5. Principiul al treilea al termodinamicii
4.5.1. „Teorema” lui Nernst
4.5.2. Consecinţele celui de al treilea principiu
al termodinamicii
V. BAZELE EXPERIMENTALE ALE MECANICII
CUANTICE
5.1. Radiaţia termică şi legea lui Planck
5.2. Efectul fotoelectric
5.3. Efectul Compton
5.4. Natura ondulatorie a microparticulelor. Undele
de Broglie
5.5. Relaţiile de nedeterminare ale lui Heisenberg
VI. MECANICĂ CUANTICĂ
6.1. Operatori în mecanica cuantică. Valori proprii.
Funcţii proprii
6.2. Ecuaţia lui Schrödinger
6.3. Microparticula în groapa de potenţial
unidimensională
6.4. Microparticula în groapa de potenţial
tridimensională
6.5. Momentul cinetic orbital în tratare cuantică
6.6. Atomii hidrogenoizi în tratare cuantică
6.7. Analiza stărilor cuantice pentru atomii
hidrogenoizi
6.8. Cuantificarea momentului magnetic orbital
6.9. Spinul electronului
6.10. Spectrul atomilor hidrogenoizi
VII. FIZICA NUCLEARĂ
7.1. Caracteristicile generale ale nucleelor atomice
7.2. Energia de legătură. Forţele nucleare
7.3. Radioactivitatea
7.3.1. Legile dezintegrării radioactive
7.3.2. Dezintegrarea
7.3.3. Dezintegrarea
7.3.4. Radiaţia
7.4. Interacţiunea radiaţiilor cu substanţa
7.4.1. Interacţiunea fasciculelor de particule
încărcate, grele, cu substanţa
7.4.2. Interacţiunea fasciculelor de radiaţii
cu substanţa
7.4.3. Interacţiunea radiaţiilor cu substanţa
7.4.4. Interacţiunea neutronilor cu substanţa
7.5. Interacţiunea radiaţiilor nucleare cu materia vie
BIBLIOGRAFIE

Extras din document

MECANICA

1.1. MECANICA CLASICĂ A PUNCTULUI

MATERIAL

1.1.1. CINEMATICA PUNCTULUI MATERIAL

Fizica a dovedit concret că spaţiul şi timpul sunt forme obiective de existenţă a materiei şi că între spaţiu, timp şi materia în mişcare există o legătură indisolubilă.

Spaţiul este tridimensional, deci corpurile se pot mişca în diferite direcţii, iar timpul este unidimensional şi ireversibil.

Un corp se află în mişcare atunci când îşi modifică poziţia faţă de alte corpuri considerate fixe şi este în repaus când nu-şi schimbă poziţia faţă de acestea. Un corp oarecare, considerat fix, faţă de care se raportează mişcarea altor corpuri determină un sistem de referinţă care este un sistem de coordonate tridimensional legat rigid de corpul fix. Deoarece în realitate nu există corpuri absolut fixe, nu există sisteme de referinţă absolut fixe şi deci mişcările sunt relative poziţia la un moment dat a unui corp este determinată de vectorul de poziţie care este vectorul care uneşte originea sistemului de coordonate cu punctul în care se găseşte corpul (fig. 1.1.).

Fig. 1.1.

Cea mai simplă mişcare mecanică este mişcarea punctului material, înţelegând prin punct material un punct geometric în care este concentrată întreaga masă a unui corp, deci punctul material are proprietăţile corpului când acesta este în mişcare. Mişcarea unui punct material este caracterizată prin traiectorie şi prin legea de mişcare. Traiectoria reprezintă locul geometric al tuturor punctelor prin care trece mobilul în timpul deplasării. Legea de mişcare reprezintă legea de variaţie a vectorului de poziţie al unui punct material în funcţie de timp şi poate fi exprimată în felul următor:

(1.1)

sau

(1.2)

unde , , sunt vectorii axelor , , ai sistemului de referinţă ales.

În cadrul cinematicii se studiază mişcarea corpurilor fără a stabili cauzele care o produc.

Schimbarea poziţiei unui mobil în timpul mişcării este determinată de vectorul de deplasare (fig. 1.2), care este

(1.3)

corespunzător intervalului de timp

Fig. 1.2.

Dacă intervalul de timp este foarte mic, vectorul deplasare se confundă cu spaţiul parcurs de mobil.

Fisiere in arhiva (11):

  • 1.1..doc
  • 2.1..doc
  • 3.1..doc
  • 4.1..doc
  • 5.1..doc
  • 6.1..doc
  • 7.1..doc
  • BIBLIOGRAFIE.doc
  • Cuprins.doc
  • PREFATA.doc
  • PRIMA PAGINA.doc

Alte informatii

universitatea dunarea de jos Galati