Cuprins
- I. MECANICA
- 1.1. Mecanica clasică a punctului material
- 1.1.1. Cinematica punctului material
- 1.1.2. Dinamica punctului material
- 1.1.2.1. Principiile dinamicii punctului
- material
- 1.1.2.2. Teoremele generale ale
- dinamicii punctului material
- 1.2. Mecanica fluidelor
- 1.2.1. Caracteristicile generale ale fluidelor
- 1.2.2. Statica fluidelor
- 1.2.3. Dinamica fluidelor
- 1.2.3.1. Ecuaţia de continuitate
- 1.2.3.2. Curgerea fluidelor ideale
- 1.2.3.3. Curgerea fluidelor vâscoase
- 1.2.3.4. Curgerea fluidelor vâscoase prin
- conducte
- II. OSCILAŢII ŞI UNDE ELASTICE
- Oscilaţii elastice
- 2.1. Mişcarea oscilatorie armonică
- 2.2. Compunerea oscilaţiilor
- 2.2.1. Compunerea oscilaţiilor paralele cu
- frecvenţe egale
- 2.2.2. Compunerea oscilaţiilor armonice
- perpendiculare cu frecvenţe egale
- 2.3. Unde elastice
- 2.3.1. Ecuaţia de propagare a undelor
- longitudinale
- 2.3.2. Ecuaţia de propagare a undelor
- transversale
- 2.3.3. Soluţia ecuaţiei unidimensionale a undei.
- Unde elastice plane
- 2.3.4. Unde sferice
- 2.4. Unde ultrasonore – generare şi aplicaţii
- III. FIZICA MOLECULARĂ
- 3.1. Teoria cinetică a gazelor
- 3.1.1. Teoria cinetică a gazelor. Formula
- fundamentală
- 3.1.2. Drumul liber mijlociu
- 3.2. Fenomene de transport în gaze
- 3.2.1. Difuzia gazelor
- 3.2.2. Conductivitatea termică
- 3.2.3. Vâscozitatea gazelor
- 3.3. Fenomene moleculare în lichide
- 3.3.1. Tensiunea superficială
- 3.3.2. Formula lui Laplace
- 3.3.3. Fenomene capilare
- IV. TERMODINAMICA
- 4.1. Sistem termodinamic. Caracteristici
- 4.2. Echilibrul termic. Principiul zero al
- termodinamicii
- 4.3. Principiul întâi al termodinamicii
- 4.3.1. Energia internă. Lucrul mecanic. Căldura.
- 4.3.2. Ecuaţia primului principiu al termodinamicii
- şi consecinţele
- 4.3.3. Capacităţi calorice şi călduri latente
- 4.3.4. Procese termodinamice politrope. Cazuri
- particulare
- 4.4. Principiul al doilea al termodinamicii
- 4.4.1. Transformări ciclice monoterme şi biterme.
- Teoremele lui Carnot
- 4.4.2. Entropia
- 4.4.3. Expresia celui de-al doilea principiu al
- termodinamicii pentru o transformare
- ireversibilă
- 4.4.4. Sensul fizic al entropiei. Entropia şi
- probabilitatea
- 4.4.5. Funcţii caracteristice în termodinamică
- 4.4.6. Condiţii de echilibru termodinamic
- 4.5. Principiul al treilea al termodinamicii
- 4.5.1. „Teorema” lui Nernst
- 4.5.2. Consecinţele celui de al treilea principiu
- al termodinamicii
- V. BAZELE EXPERIMENTALE ALE MECANICII
- CUANTICE
- 5.1. Radiaţia termică şi legea lui Planck
- 5.2. Efectul fotoelectric
- 5.3. Efectul Compton
- 5.4. Natura ondulatorie a microparticulelor. Undele
- de Broglie
- 5.5. Relaţiile de nedeterminare ale lui Heisenberg
- VI. MECANICĂ CUANTICĂ
- 6.1. Operatori în mecanica cuantică. Valori proprii.
- Funcţii proprii
- 6.2. Ecuaţia lui Schrödinger
- 6.3. Microparticula în groapa de potenţial
- unidimensională
- 6.4. Microparticula în groapa de potenţial
- tridimensională
- 6.5. Momentul cinetic orbital în tratare cuantică
- 6.6. Atomii hidrogenoizi în tratare cuantică
- 6.7. Analiza stărilor cuantice pentru atomii
- hidrogenoizi
- 6.8. Cuantificarea momentului magnetic orbital
- 6.9. Spinul electronului
- 6.10. Spectrul atomilor hidrogenoizi
- VII. FIZICA NUCLEARĂ
- 7.1. Caracteristicile generale ale nucleelor atomice
- 7.2. Energia de legătură. Forţele nucleare
- 7.3. Radioactivitatea
- 7.3.1. Legile dezintegrării radioactive
- 7.3.2. Dezintegrarea
- 7.3.3. Dezintegrarea
- 7.3.4. Radiaţia
- 7.4. Interacţiunea radiaţiilor cu substanţa
- 7.4.1. Interacţiunea fasciculelor de particule
- încărcate, grele, cu substanţa
- 7.4.2. Interacţiunea fasciculelor de radiaţii
- cu substanţa
- 7.4.3. Interacţiunea radiaţiilor cu substanţa
- 7.4.4. Interacţiunea neutronilor cu substanţa
- 7.5. Interacţiunea radiaţiilor nucleare cu materia vie
- BIBLIOGRAFIE
Extras din curs
MECANICA
1.1. MECANICA CLASICĂ A PUNCTULUI
MATERIAL
1.1.1. CINEMATICA PUNCTULUI MATERIAL
Fizica a dovedit concret că spaţiul şi timpul sunt forme obiective de existenţă a materiei şi că între spaţiu, timp şi materia în mişcare există o legătură indisolubilă.
Spaţiul este tridimensional, deci corpurile se pot mişca în diferite direcţii, iar timpul este unidimensional şi ireversibil.
Un corp se află în mişcare atunci când îşi modifică poziţia faţă de alte corpuri considerate fixe şi este în repaus când nu-şi schimbă poziţia faţă de acestea. Un corp oarecare, considerat fix, faţă de care se raportează mişcarea altor corpuri determină un sistem de referinţă care este un sistem de coordonate tridimensional legat rigid de corpul fix. Deoarece în realitate nu există corpuri absolut fixe, nu există sisteme de referinţă absolut fixe şi deci mişcările sunt relative poziţia la un moment dat a unui corp este determinată de vectorul de poziţie care este vectorul care uneşte originea sistemului de coordonate cu punctul în care se găseşte corpul (fig. 1.1.).
Fig. 1.1.
Cea mai simplă mişcare mecanică este mişcarea punctului material, înţelegând prin punct material un punct geometric în care este concentrată întreaga masă a unui corp, deci punctul material are proprietăţile corpului când acesta este în mişcare. Mişcarea unui punct material este caracterizată prin traiectorie şi prin legea de mişcare. Traiectoria reprezintă locul geometric al tuturor punctelor prin care trece mobilul în timpul deplasării. Legea de mişcare reprezintă legea de variaţie a vectorului de poziţie al unui punct material în funcţie de timp şi poate fi exprimată în felul următor:
(1.1)
sau
(1.2)
unde , , sunt vectorii axelor , , ai sistemului de referinţă ales.
În cadrul cinematicii se studiază mişcarea corpurilor fără a stabili cauzele care o produc.
Schimbarea poziţiei unui mobil în timpul mişcării este determinată de vectorul de deplasare (fig. 1.2), care este
(1.3)
corespunzător intervalului de timp
Fig. 1.2.
Dacă intervalul de timp este foarte mic, vectorul deplasare se confundă cu spaţiul parcurs de mobil.
Conținut arhivă zip
- 1.1..doc
- 2.1..doc
- 3.1..doc
- 4.1..doc
- 5.1..doc
- 6.1..doc
- 7.1..doc
- BIBLIOGRAFIE.doc
- Cuprins.doc
- PREFATA.doc
- PRIMA PAGINA.doc
Alții au mai descărcat și
Scurt istoric Heinrich Hertz, in 1887, a constatat ca descarcarea electrica dintre doua sfere se producea mai usor daca avea loc in prezenta...
Cap. 1. INTRODUCERE Oscilaţiile prezintă o importanţă covârşitoare pentru fizică şi tehnică, iar dintre ele cele simple, sinusoidale au rol...
Curentul electric se datorează mişcării purtătorilor de sarcină . Curentul electric dintr-un conductor măsoară sarcina ce trece printr-o secţiune...
H. Hertz (1887) a observat pentru prima dată că producerea scânteii electrice între două sfere de zinc este sensibil uşurată dacă una dintre sfere...
MODELUL ATOMIC AL LUI DALTON (SFERA RIGIDA) Cel mai simplu model atomic este modelul sferei rigide, propus de Dalton: se considera ca atomii au...
Filozoful grec Aristotel (sec IV i.H) consideră că, pentru ca un corp să efectueze o miscare cu o viteza constantă, trebuie actionat asupra lui...
Fizica clasică, adică acea parte a fizicii care studiază fenomenele direct observabile la scară macroscopică, a cunoscut succese şi dezvoltări...
Te-ar putea interesa și
Capitolul I Supravegherea bancarã concept şi rol 1.1 Obiectivele supravegherii prudenţiale Obiectivul central al activitãţii de autorizare,...
Firma de Ceaiuri SC EcoTea SA- DESCRIEREA SOLICITANTULUI A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT A.1. Denumirea/Numele solicitantului: SC ILDU...
Introducere Evaluarea este, o succesiune de operaţiuni prin care, cu ajutorul unor metode, tehnici, procedee specifice şi în baza unor ipoteze...
TEHNICI DE PREZENTARE I. NOŢIUNI INTRODUCTIVE Majoritatea persoanelor au oportunitatea de a vorbi în public, indiferent dacă acest lucru se...
INTRODUCERE Acest curs este destinat studenţilor anului IV al Facultăţii De Inginerie Managerială din Universitatea Eologică Bucureşti care au în...
Biochimia fizica foloseste conceptele, legile si aparatul matematic din chimia fizica pentru rezolvarea problemelor de biochimie. Se vor regasi...
Procesele de înmultire bacteriana, de dezintegrare radioactiva, procesele farmacocinetice etc. pot fi descrise prin ecuatia cinetica diferentiala...
Se va arata ca prin renuntarea la ipotezele simplificatoare impuse de stationaritate: absenta reactiilor inverse, un singur compus intermediar si...