Fizica Moleculară

Curs
9/10 (4 voturi)
Domeniu: Fizică
Conține 6 fișiere: pdf
Pagini : 107 în total
Cuvinte : 37147
Mărime: 1.66MB (arhivat)
Publicat de: Fiona Moraru
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Sabina Stefan
cursul are 6 capitole(117pagini) in format pdf

Extras din curs

1. INTRODUCERE

1.1.Fizica moleculara: obiect si metode de studiu.

Studiind la mecanica legile care guverneaza miscarea corpurilor, nu ne-am pus problema cum sunt structurate corpurile si care sunt proprietatile lor intrinseci. Masa si dimensiunile corpurilor erau suficiente pentru studiul miscarii, aplicarea fortelor asupra corpului necesitând cunoasterea numai a acestor proprietati.

Este evident însa ca numai prin masa sau dimensiuni nu pot fi caracterizate în întregime corpurile. Proprietatile care nu intervin în miscarea mecanica sunt de fapt intim legate prin alte fenomene naturale. Proprietatile corpurilor sunt functii de structura lor, de elementele care le compun si de fortele de interactie dintre aceste elemente.

Problema structurii materiei este una din problemele fundamentale ale fizicii.În reprezentarile cu care noi operam zilnic, corpurile sunt în general considerate ca un continuum, adica acestea ocupa spatiul cu materia care le compune.

Din acest punct de vedere unele procese, fenomene se explica simplu; de exemplu se stie ca încalzirea sau racirea unui corp determina dilatarea, respectiv contractarea acestuia. Reprezentarea corpului ca un continuum explica astfel de procese prin modificarea volumului pe care-l ocupa materia din care este constituit corpul.

Gândirea trebuie însa sa mearga mai departe pentru ca aceste fenomene aparent simple sa le explicam prin ceea ce se întâmpla în structura corpurilor, pentru ca de fapt corpurile se compun dintr-un numar foarte mare de particule pe care nu le putem vedea la un microscop obisnuit. Aceste particule infime ale materiei sunt moleculele iar între molecule se exercita fortele de interactiune moleculara.

Aceasta reprezentare este reprezentarea discontinua a materiei, acceptata din antichitate, sustinuta în prezent de o teorie riguroasa si verificata în timp de mii de experiente.

Existenta

celor trei stari de agregarea a materiei: solida lichida si gazoasa este o manifestare a fortelor intermoleculare.

În stare lichida si solida, moleculele se atrag suficient pentru a permite corpurilor sa-si conserve volumul si respectiv forma si volumul în cazul solidelor. În stare gazoasa, datorita fortelor de interactiune slabe, gazul ocupa întreg volumul, oricât de mare ar fi, adica gazul este expansibil. Aceasta proprietate de expansibilitate a gazului pune în evidenta ca moleculele sunt într-o permanenta miscare. O serie de alte proprietati ale gazului arata ca aceasta miscare continua, se desfasoara în mod dezordonat, haotic (aceasta înseamna ca nu exista o directie privelegiata, preferentiala de miscare).

Aceasta miscare haotica a moleculelor poarta numele de “agitatie termica”. Proprietatea moleculelor de a se gasi în stare de agitatie termica este proprie nu numai

gazelor ci si starilor lichida si solida cu precizarea ca natura miscarii termice la acestea din urma este diferita de cea a gazului.

Asadar, materia este compusa din particule infime (molecule) care interactioneaza între ele si se gasesc într-o stare de perpetua miscare dezordonata- agitatia termica.

Obiectul fizicii moleculare este sudiul proprietatilor materiei, pornind de la faptul ca aceasta este constituita dintr-un ansamblu format dintr-un numar foarte mare de particule în miscare.Studiul sistemelor de acest fel prezinta dificultati mari, mai ales pentru ca trebuie sa se tina seama de fortele de interactiune dintre molecule.

Totodata, o serie de proprietati ale substantei, numeroase fenomene care se deruleaza în interiorul substantei pot fi studiata fara o cunoastere în detaliu a mecanismului miscarilor moleculare, adica ne raportam numai la marimile macroscopice, marimile care caracterizeaza substanta în ansamblul sau.În acest caz, raportarea la particule izolate este lipsita de semnificatie fizica si incorecta. De exemplu nu vorbim niciodata despre presiunea sau temperatura unei molecule! Acesti parametrii se definesc prin proprietati macroscopice ale ansamblului de molecule.

Deci, când se studiaza proprietatile materiei legate de agitatia termica a moleculelor, se folosesc legi generale care sunt întotdeauna valabile, independent de natura miscarilor moleculare, de interactia si de structura substantei.

Pentru toate fenomenele care le vom studia, fenomene de natura termica (fizica moleculara se mai numeste uneori si fizica fenomenelor termice), nu va fi nevoie sa tinem seama de structura atomica si de natura cuantica a proceselor interatomice.

Ca urmare, rezumând, studiul fenomenelor legate de miscarea termica se poate face pe cale microscopica si macroscopica.

Schematizarea metodica pentru abordarea miscarii termice

Preview document

Fizica Moleculară - Pagina 1
Fizica Moleculară - Pagina 2
Fizica Moleculară - Pagina 3
Fizica Moleculară - Pagina 4
Fizica Moleculară - Pagina 5
Fizica Moleculară - Pagina 6
Fizica Moleculară - Pagina 7
Fizica Moleculară - Pagina 8
Fizica Moleculară - Pagina 9
Fizica Moleculară - Pagina 10
Fizica Moleculară - Pagina 11
Fizica Moleculară - Pagina 12
Fizica Moleculară - Pagina 13
Fizica Moleculară - Pagina 14
Fizica Moleculară - Pagina 15
Fizica Moleculară - Pagina 16
Fizica Moleculară - Pagina 17
Fizica Moleculară - Pagina 18
Fizica Moleculară - Pagina 19
Fizica Moleculară - Pagina 20
Fizica Moleculară - Pagina 21
Fizica Moleculară - Pagina 22
Fizica Moleculară - Pagina 23
Fizica Moleculară - Pagina 24
Fizica Moleculară - Pagina 25
Fizica Moleculară - Pagina 26
Fizica Moleculară - Pagina 27
Fizica Moleculară - Pagina 28
Fizica Moleculară - Pagina 29
Fizica Moleculară - Pagina 30
Fizica Moleculară - Pagina 31
Fizica Moleculară - Pagina 32
Fizica Moleculară - Pagina 33
Fizica Moleculară - Pagina 34
Fizica Moleculară - Pagina 35
Fizica Moleculară - Pagina 36
Fizica Moleculară - Pagina 37
Fizica Moleculară - Pagina 38
Fizica Moleculară - Pagina 39
Fizica Moleculară - Pagina 40
Fizica Moleculară - Pagina 41
Fizica Moleculară - Pagina 42
Fizica Moleculară - Pagina 43
Fizica Moleculară - Pagina 44
Fizica Moleculară - Pagina 45
Fizica Moleculară - Pagina 46
Fizica Moleculară - Pagina 47
Fizica Moleculară - Pagina 48
Fizica Moleculară - Pagina 49
Fizica Moleculară - Pagina 50
Fizica Moleculară - Pagina 51
Fizica Moleculară - Pagina 52
Fizica Moleculară - Pagina 53
Fizica Moleculară - Pagina 54
Fizica Moleculară - Pagina 55
Fizica Moleculară - Pagina 56
Fizica Moleculară - Pagina 57
Fizica Moleculară - Pagina 58
Fizica Moleculară - Pagina 59
Fizica Moleculară - Pagina 60
Fizica Moleculară - Pagina 61
Fizica Moleculară - Pagina 62
Fizica Moleculară - Pagina 63
Fizica Moleculară - Pagina 64
Fizica Moleculară - Pagina 65
Fizica Moleculară - Pagina 66
Fizica Moleculară - Pagina 67
Fizica Moleculară - Pagina 68
Fizica Moleculară - Pagina 69
Fizica Moleculară - Pagina 70
Fizica Moleculară - Pagina 71
Fizica Moleculară - Pagina 72
Fizica Moleculară - Pagina 73
Fizica Moleculară - Pagina 74
Fizica Moleculară - Pagina 75
Fizica Moleculară - Pagina 76
Fizica Moleculară - Pagina 77
Fizica Moleculară - Pagina 78
Fizica Moleculară - Pagina 79
Fizica Moleculară - Pagina 80
Fizica Moleculară - Pagina 81
Fizica Moleculară - Pagina 82
Fizica Moleculară - Pagina 83
Fizica Moleculară - Pagina 84
Fizica Moleculară - Pagina 85
Fizica Moleculară - Pagina 86
Fizica Moleculară - Pagina 87
Fizica Moleculară - Pagina 88
Fizica Moleculară - Pagina 89
Fizica Moleculară - Pagina 90
Fizica Moleculară - Pagina 91
Fizica Moleculară - Pagina 92
Fizica Moleculară - Pagina 93
Fizica Moleculară - Pagina 94
Fizica Moleculară - Pagina 95
Fizica Moleculară - Pagina 96
Fizica Moleculară - Pagina 97
Fizica Moleculară - Pagina 98
Fizica Moleculară - Pagina 99
Fizica Moleculară - Pagina 100
Fizica Moleculară - Pagina 101
Fizica Moleculară - Pagina 102
Fizica Moleculară - Pagina 103
Fizica Moleculară - Pagina 104
Fizica Moleculară - Pagina 105
Fizica Moleculară - Pagina 106
Fizica Moleculară - Pagina 107

Conținut arhivă zip

  • Fizica Moleculara
    • Capitolull_V_si_VI_(sabina).pdf
    • Capitolul_III_(sabina).pdf
    • Capitolul_II_(sabina).pdf
    • Capitolul_IV_(sabina).pdf
    • Capitolul_I_(sabina).pdf
    • Capitolul_VII_(sabina).pdf

Alții au mai descărcat și

Conductanța Electrică pentru Structuri Cuantice

Introducerea În domeniul nanoștiintelor, electronica moleculară este unul dintre domeniile de mare interes și actualitate. Domeniul electronicii...

Starea lichidă

Lichidele au volum propriu, dar nu au forma proprie, ci iau forma recipientului in care se gasesc, ocupand un anumit volum.Existenta unui volum...

Cristalele Lichide

Cristalele lichide au fost descoperte de un botanist austriac in anul 1888. Starea de cristal lichid reprezinta o stare intermediara intre solidul...

Bazele Experimentale ale Fizicii Cuantice

I. 1. Radia.ia termic. Radia.ia termic. este o radia.ie electromagnetic. datorat. mi.c.rii de agita.ie termic. a particulelor constituente ale...

Electrosecuritatea în Instalațiile de Joasă Tensiune

1. Importanţa cunoştinţelor de electrosecuritate Statisticile arată că, din păcate majoritatea accidentelor prin electrocutare nu se întâmplă în...

Probleme fizică

Probleme P.1.1. Un corp de maså m se poate deplasa fårå frecare pe o barå orizontalå OA, care se roteste cu viteza unghiularå constantå în plan...

Elemente de Termodinamică Biologică

1. NOTIUNI GENERALE Termodinamica este o ramura a fizicii care studiaza transformarile reciproce ale diverselor forme de energie în sisteme...

Optică

1.1 Elemente de fotometrie Fotometria este partea de optica in care se studiaza intensitatea surselor de radiatii , precum si unele marimi legate...

Te-ar putea interesa și

Dimensionarea unei secții de obținere a vinului sec

Capitolul I Generalităţi 1.1.Generalităţi privind viticultura şi vinificaţia în România Plantaţiile de viţă-de-vie sunt grupate, teritorial, în...

Evidențierea speciei listeria monocytogenes în unele produse alimentare

INTRODUCERE Listerioza este o maladie infectioasa, frecvent de origine alimentara, comuna omului si numeroaselor specii de animale (în particular...

Cartea tehnică a unui extractor

I. Introducere. Generalităţii. Prezentarea cazului studiat. 1. 1. Extracţia Extracţia este operaţia de separare parţială sau totală a...

Amoniacul

1. Introducere Proiectul încearcă să scoată în evidenţă surse de contaminare a cerealelor cu NH3 precum şi limitele admisibile în aceste produse....

Proiect de lecție - alchine

A. Elemente de continut invatate anterior A1. ALCADIENE C. Elemente de continut noi invatate C1.Formula moleculara, hibridizare C2.Metode de...

Polarografia

Analiza calitativă şi cantitativă În trecut, rezultatele analizelor în medicină erau obţinute în mod calitativ, de aceea,majoritatea...

Fizică - scurt istoric

Fizica(gr.physis,,natura”),stiinta a naturii care studiaza structura materiei ,proprietatile genarale si legile de miscare a...

Extracția uleiului vegetal cu dizolvanți

A. Bazele teoretice ale procesului de extractie Extractia uleiului este o operatie tipica de transfer de substanta, care se realizeaza prin...

Ai nevoie de altceva?