Sisteme Disperse

Curs
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Fizică
Conține 2 fișiere: pdf
Pagini : 33 în total
Cuvinte : 13050
Mărime: 1.05MB (arhivat)
Publicat de: Aurel Avram
Cost: Gratis

Extras din curs

Definiţia şi clasificarea sistemelor disperse

Prin sistem dispers înţelegem un amestec de două sau mai multe substanţe, având două componente: dispersantă (solventul) şi dispersată (solvitul). Solventul reprezintă elementul activ, iar solvitul elementul relativ pasiv, deoarece şi acesta influenţează caracteristicile sistemului.

Concentraţia

Pentru caracterizarea sistemelor disperse din punct de vedere cantitativ se foloseşte un parametru intensiv de stare numit concentraţie. În SI (sistemul internaţional de mărimi şi unităţi) concentraţia se măsoară prin numărul de Kmoli de solvit pe unitatea de volum de soluţie (Kmoli/m3) şi este numită concentraţie molară (molaritate): solutiesolvitmVCν= , []3 mKmolCISm=

Concentraţia molală (molalitate) reprezintă numărul de moli de solvit la 1 kg de solvent.

Concentraţia procentuală de masă exprimă masa de solvit aflată în 100 de grame de solvent, în timp ce concentraţia volumică arată câte grame de solvit se găsesc în 100 ml de soluţie.

Concentraţia normală (normalitate) pentru soluţii de electrolit reprezintă numărul de echivalent de solvit la 1 litru de soluţie (un echivalent este egal cu cantitatea de substanţă care conţine NA de sarcini electrice elementare).

Clasificarea sistemelor disperse

Sistemele disperse se clasifică în funcţie de dimensiunile particulelor, starea de agregare a dispersantului, afinitatea dintre componenţi sau tipul fazelor componente (faza reprezintă o parte omogenă a unui sistem, la suprafeţele de separare de celelalte părţi apărând variaţii bruşte ale proprietăţilor fizico - chimice).

Pentru a caracteriza complet un sistem dispers, trebuie luate în considerare toate aceste criterii.

1. Pornind de la dimensiunile particulelor solvitului, se defineşte gradul de dispersie Δ ca fiind inversul diametrului particulelor solvitului d: d1=Δ

în funcţie de care se disting:

- soluţii adevărate (moleculare) Δ > 109 m-1, d < 1 nm, aceasta este invizibilă la microscopul optic sau la ultramicroscop

- soluţii coloidale 107 m-1 < Δ < 109 m-1, 1 nm < d < 100 nm, vizibil la ultramicroscop

- suspensii Δ < 107 m-1, d > 100 nm, vizibilă la microscopul optic sau chiar cu ochiul liber.

Deoarece în aplicarea acestui criteriu de clasificare se porneşte de la premisa ca particulele solvitului sunt sferice, nu putem

Noţiuni de fizica sistemelor disperse

aplica această clasificare hidrocarburilor care sunt molecule lungi.

2. În funcţie de starea de agregare a solventului (solvitul putând fi gaz, lichid sau solid) sistemele disperse pot fi:

- gazoase – substanţa dispersantă este un gaz (amestecurile gazoase, vaporii în aer, ceaţa)

- lichide – substanţa dispersantă este un lichid (lichide nemiscibile, lichid în gaz, soluţii de electrolit)

- solide – substanţa dispersantă este un solid (unele aliaje)

3. În funcţie de afinitatea dintre componenţi sistemele disperse sunt:

- liofile (există afinitate între solvit şi solvent)

- liofobe (nu există afinitate între solvit şi solvent)

4. Din punct de vedere al tipului fazelor componente sistemele disperse pot fi:

- monofazice, care pot fi omogene (proprietăţi identice în toate punctele sistemului) şi neomogene (proprietăţile diferă de la un punct la altul)

- polifazice - heterogene: între părţile componente există suprafeţe de separare. (ceaţa, aerosoli, spuma : lichid şi gaz, gel : solid cu lichid)

În organism există soluţii adevărate, coloizi şi suspensii în care dispersantul este lichid, comportamentul lichidelor biologice fiind complex, având proprietăţi conjugate tuturor celor trei clase de sisteme disperse.

De exemplu, sângele este soluţie pentru cristaloizi (Na, Cl, K), coloid (deoarece conţine proteine: serumalbumine, globuline), suspensie (datorită prezenţei elementelor figurate).

Lichidul cefalo rahidian (LCR) are substanţe cristaloide, deci este soluţie, în concentraţie scăzută are şi albumine, deci este coloid, are şi foarte rare celule endoteliale şi limfocite, fiind astfel reprezentată şi componenta de

Preview document

Sisteme Disperse - Pagina 1
Sisteme Disperse - Pagina 2
Sisteme Disperse - Pagina 3
Sisteme Disperse - Pagina 4
Sisteme Disperse - Pagina 5
Sisteme Disperse - Pagina 6
Sisteme Disperse - Pagina 7
Sisteme Disperse - Pagina 8
Sisteme Disperse - Pagina 9
Sisteme Disperse - Pagina 10
Sisteme Disperse - Pagina 11
Sisteme Disperse - Pagina 12
Sisteme Disperse - Pagina 13
Sisteme Disperse - Pagina 14
Sisteme Disperse - Pagina 15
Sisteme Disperse - Pagina 16
Sisteme Disperse - Pagina 17
Sisteme Disperse - Pagina 18
Sisteme Disperse - Pagina 19
Sisteme Disperse - Pagina 20
Sisteme Disperse - Pagina 21
Sisteme Disperse - Pagina 22
Sisteme Disperse - Pagina 23
Sisteme Disperse - Pagina 24
Sisteme Disperse - Pagina 25
Sisteme Disperse - Pagina 26
Sisteme Disperse - Pagina 27
Sisteme Disperse - Pagina 28
Sisteme Disperse - Pagina 29
Sisteme Disperse - Pagina 30
Sisteme Disperse - Pagina 31
Sisteme Disperse - Pagina 32
Sisteme Disperse - Pagina 33

Conținut arhivă zip

  • Sisteme Disperse
    • sisteme-disperse 1.pdf
    • Sisteme_disperse 2.pdf

Alții au mai descărcat și

Forcing-uri și Feedback-uri

Cauze si efecte in sistemul climatic Fig. 1 Reprezentare schematica simplificata a proceselor din sistemul climatic Stareasistemuluiclimatic...

Tehnologia Data-Mining

Odata cu aparitia tehnologiei de contorizare inteligenta, cantitatea de date energetice va creste in mod semnificativ si industria utilitatilor va...

Criogenie

Criostate Stocarea lichidelor criogenice Calculul termic al criostatelor Prerăcirea criostatelor Materiale pentru criostate Rezistenţa...

Aparatură medicală

Caracteristica esenţială Se autogenerează, îşi conservă structura şi integritatea prin metabolism = schimb de energie sau materie cu mediul...

Cicluri Globale

1. Structura Pãmântului 1.1 Introducere în ciclurile globale biogeofizice Obiectul principal al acestei discipline îl constituie circuitul...

Noțiuni de termodinamică și termotehnică

Termodinamica este un domeniu important al fizicii clasice care se ocupă cu studiul mișcării termice și al proceselor care produc modificări ale...

Fizică

Introducere - Fizica este știința care studiază structura,proprietățile și legile de mișcare ale materiei. - Testul validității teoriilor fizice...

Biofizică LP - Medicină anul I

I. Notiuni teoretice 1. Cromatografia Cromatografia reprezinta o tehnica de separare a componentelor unui amestec, între doua faze: una mobila si...

Te-ar putea interesa și

Caiet practică - forme farmaceutice eterogene

ANUL: II Asistent medical de farmacie DATA: 09.02.2011 MODULUL X: Forme farmaceutice ca sisteme disperse eterogene NR. ORE: 66 TEMA: Coloizi-...

Sisteme disperse eterogene - medicația aparatului respirator

Medicatia aparatului respirator CLASIFICARE Preparatele nazale:- decongestionante nazale de uz topic -decongestionante nazale de uz sistemic...

Calculul unei Instalații de Transport Pneumatic al Fluidelor Bifazice Gaz-solid

TRANSPORTUL PNEUMATIC AL PARTICULELOR SOLIDE 1.INTRODUCERE Instalatiile de transport pneumatic au o larga raspandire in multe domenii...

Criterii de clasificare a sistemelor disperse

Sisteme disperse -introducere Baza materială a civilizației moderne și însăși existența omului și a întregii lumi biologice este asociată cu...

Sisteme coloidale disperse cu stabilitate finite utilizate pentru distribuția medicamentelor

1. Emulsii, nanoemulsii si aerosoli Emulsii. In 1960 a fost descoperita de Wretlind prima emulsie lipidica (intralipidica) utilizata pentru...

Chimie fizică și coloidală

Enumeraţi principalele caracteristici ale stării gazoase.-mişcarea foarte intensă a moleculelor care determină o variaţie continuă a distanţelor...

Chimie fizică și coloidală

1. Stări de agregare: Criterii de clasificare, abordare fenomenologică și statistică, caracteristici principale ale stării gazoase. a. clasificare...

Bazele fizico-chimice ale Studiului Materialelor de Construcții

1. Structura substanţelor ca determinantă a proprietăţilor fizico-chimice şi mecanice 2. Noţiuni de termodinamică chimică, cinetică şi echilibru...

Ai nevoie de altceva?