Inventar al Tehnicilor de Studiu

In formare, tehnicile de lucru sau de studiu propuse la indivizi sau la grupuri nu pot fi lasate la riscul banalitatii sau inprovizatiei. Urmatoarele proiecte, programe si obiective, si diferitele domenii si teme sau operatiunile vizate, formatorii au de ales sau aleg tehnica (sau tehnicile) care par potrivite: pentru fiecare grup, pentru fiecare sub-grup, sau pentru fiecare individ. Mai mult, este de dorit ca participantii unei formatiuni sa invete sa utilizeze o anumita varietate de tehnici de studiu pe care le poate aplica sau transpune in activiatetae lor profesionala, inclusiv educatia. Acest inventar este destinat sa identifice o pluralitate de tehnici utilizate, descrise pe scurt, pentru a permite, dupa o consultare rapida, o alegere echilibrata a formatorilor. Multe dintre aceste tehnici sunt bine cunoscute, utilizate pe scara larga , altele sunt mai putin utilizate; unele fac obiectul unor fise detaliate pentru a facilita ocuparea de locuri de munca sau reocuparea .

Este posibil, pentru formatorii care doresc sa combine impreuna, pentru a hibridiza una de alta, mai multe dintre aceste tehnici pentru a crea o tehnica originara sau noua.

Pare convenabil, pentru o prezentare, sa regrupeze aceste tehnici in conformitate cu metodologiile dominante care ar putea fi: situationala, semantica, proiectiva, de formalizare, de personalizare, de discriminare, de comunicare.

Consultand varieatatea lor, putem retine remarca lui Michel Serres din Tiers instruit: ,, Totul vine intotdeauna de la locul de munca, inclusiv darul gratuit al ideei care vine. Se angaja, aici si acum, dintr-o data, la nimic, pe nepregatite, a codus la arta bruta a carui interes este limitat la psihologie sau la moda: bule trecatoare, pentru treteaux si bateleux’’. In loc de ,,nimic’’ sau de schimburi conversationale, cel mai bine este sa se asigure lucrul unui studiu prin recurgerea la constrangeri de o tehnica, daca este posibil adecvata, si de multe ori variata.

1. Tehnici de studiu la dominanta situationala

Situatiile profesionale sau de caz concret, mai mult sau mai putin schematic definite, pot servi ca baza de plecare la aprofundarea teoriilor si sa puna la punct practicile. Aceste situatii sau cazuri pot fi intocmite inainte sau pot fi stabilite in termenul unui demers de cercetare, in cursul unei secvente de formare. Studiul poate sa fie scurt sau, dimpotriva, sa se intinda si sa duca la redactarea unui memoriu. Poate fi vorba de o serie de tehnici cum ar fi urmatoarele (din care unele amintite pentru memoriu).

11. Tehnica studiului de caz

In cursul unei prime faze, formatorii invita participantii sa extraga dintr-un text sau dintr-un dosar descriind o situatie sau un caz, caracteristicile care le definesc.

O a doua faza este atribuita formularii deciziilor, care pot fi contradictorii, de natura sa faca sa evolueze sau sa rezolve cazul, fara sa se abata de la constrangerile lor reale.

Deciziile degajate, in mare parte de natura conflictuala, sunt eventual comparate cu cele care sunt intr-adevar puse in realitate sau in circumstante asemanatoare, in cursul celei de-a treia faza.

O a patra faza da ocazia sa exploreze atitudinile manifestate prin grupa sau prin fiecare individ, asigurand sa ia cunostiinta si facand sa apara dificultati sau eschive in fata unor anume realitati.

▪Controlul

Controlul acestei tehnici presupune, la formator, formarea la capacitatile de asimilare unui caz; de prognozare a reactiilor posibile ale participantilor; de prevenire a erorilor probabile sau de scurgeri in fata dificultatilor si de constrangeri componente ale cazului; de precizie in prezentarea obiectivului si problemelor esentiale; de facilitare a libertatii de exprimare; amintirea oportuna a datelor esentiale; de reglementare a schimburilor; de primire de solutii multiple; de rigoare pentru al argumenta.

12. Tehnica de elaborare de caz

Ea are ca scop sa exercite viitorilor profesori explorarea in mod realist datele importante a unei activitati sau a unei situatii de invatamant.

Aceasta elaborare cere ca prima faza determinarea problematicilor unei activitati sau unei situatii considerata si de intrebari care ar fi puse de actorii acestui sistem: elevi, colegi, administratori, familii, consilieri municipali, etc., in cadrul unui protocol de interviuri de cercetare.

▪Colectare de date

A doua faza cuprinde realizarea de interviuri asupra unui esantion de actori si fara o partajare asa semnificativa pe cat posibil. A treaia faza va fi, printr-un tratament de colectare a datelor, redactarea cazului, insotita de intrebari de rezolvare si de anexe tehnice sau statistice de referinta. Textul sau memoriul care rezulta va putea servi unui studiu de caz pentru alte grupe (sau altor membrii ai grupei pentru alt caz).