Agricultura României

Agricultura cuprinde: cultura plantelor (cereale, plante tehnice, cartofi, legume, leguminoase pentru boabe, pomicultura, viticultura) - 60%; creșterea animalelor - 40%: animale mici (păsări, viermi de mătase, albine), animale mari (bovine, ovine, porcine, cabaline).

1. Premisele naturale ale dezvoltării agriculturii:

a) Fondul funciar - reprezintă totalitatea terenurilor incluse între granițele țării. Este de aproximativ 23 milioane ha, repartizat astfel: teren agricol - 62% din care: terenuri arabile - 40%, pășuni și fânețe - 20%, vii și livezi - 2%; păduri - 28%; suprafețe acvatice - 4%; alte suprafețe -6%.

b) Relieful - este reprezentat de ⅔ de câmpii, dealuri și podișuri cu terenuri favorabile lucrărilor

agricole (cereale, plante tehnice, legume);

- terenurile accidentate - favorabile pentru: cartof, sfeclă de zahăr, in, cânepă, orz,

ovăz, secară, vița-de-vie, pomi fructiferi;

- la peste 700 m - pășuni și fânețe, culturi rare, creșterea animalelor;

- grânarele României sunt: Câmpia Română, Câmpia de Vest, Podișul Dobrogei,

Podișul Getic, Podișul Moldovei, Depresiunea Transilvaniei.

c) Clima - prielnică 6-7 luni pe an la altitudinea de 200-300 m;

- manifestări climatice negative: secete, excese de umiditate, geruri târzii de primăvară;

- măsuri: irigații, desecări, amendamente, etc.

d) Solurile - în cea mai mare parte sunt fertile (câmpie, deal-podiș);

- procese negative (de degradare a solului): secetă, exces de umiditate, eroziune prin apă, prin vânt, alunecări de teren, salinizare, acidificare, poluare chimică.

2. CULTURA PLANTELOR ȘI INDUSTRIALIZAREA PRODUSELOR VEGETALE

a) Cultura cerealelor: ocupă 60% din terenurile arabile. Acestea sunt: grâu, secară, orz, porumb și orez și sunt dispuse astfel:

- Grâu - 2,5 mil. ha la sub 400 m altitudine, folosit ca materie primă pentru industria morăritului și panificației;

- Porumb - cca. 3 mil. ha, în câmpii și dealuri, folosit ca materie primă industrială, în hrana animalelor (ca furaj) și în alimentație;

- Orz - de la câmpie până în zonele joase din munte (Câmpia Română, Câmpia de Vest, Dobrogea), folosit ca plantă furajeră și materie primă pentru industria berii;

- Ovăzul - pe terenuri cu climat răcoros, folosit ca plantă furajeră;

- Orez - pe cca. 4000 ha, în locuri irigate și calde (în Luncile: Dunării, Ialomiței, Argeșului, Dâmboviței);

- Secară - în Podișul Sucevei.

Zone cerealiere: Câmpia Română, Dealurile și Câmpia de Vest, Câmpia Moldovei, Podișul Bârladului, Câmpia Transilvaniei, Podișul Getic, Podișul Dobrogei, Subcarpații și depresiuni intramontane.

b) Plante tehnice:

- Plante oleaginoase: floarea-soarelui (în Câmpia Română, Câmpia de Vest, Podișul Dobrogei, Câmpia Moldovei), soia, rapiță, in (în Câmpia Română). Uleiul comestibil se fabrică din floarea-soarelui și soia la București, Iași, Buzău, Slobozia,, Constanța, Craiova, Oradea);

- Sfeclă de zahăr - se cultivă în: Câmpia Română, Culoarul Siretului, Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Depresiunea Brașov, Podișul Dobrogei, pentru industria zahărului în centre cum ar fi: Craiova, Luduș, Oradea, Buzău, Corabia, Urziceni, Babadag, Călărași, Carei, Giurgiu, Roman;