Biogeografia României

Curs
8.3/10 (3 voturi)
Domeniu: Geografie
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 109 în total
Cuvinte : 48404
Mărime: 605.85KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

1. O problemă de principiu: biogeografie sau vegetaţie şi faună ?

Vegetaţia şi fauna unei ţări se pot trata fie separat, fie împreună. Un exemplu de tratare

combinată se găseşte în Biogeografia României (coordonator R. Călinescu, 1969), iar o tratare

separată, în Geografia României vol. I (1983). Prima lucrare insistă, în descrierea vegetaţiei, pe

treptele majore de relief, pe etaje (şi subetaje) şi, totodată, asupra condiţiilor de mediu sau

biotopuri specifice, pe componenţa şi structura asociaţiilor vegetale. Exemplele merg uneori

până la influenţa microreliefului, rocilor şi a unor tipuri de soluri. În schimb, în Geografia

României (1983) sunt prezentate mai bine tipurile de vegetaţie. Manualele de Geografie fizică a

României adoptă mai ales modelul din volumul I Geografia României (1983), ca de exemplu

Valeria Velcea (2001, Sibiu), sau I. Bojoi (2000, Iaşi). Mai apropiat de concepţia din

Biogeografia României (1969) este manualul lui Al. Roşu (1973), deşi se tratează separat

vegetaţia şi fauna.

Adoptăm şi noi o linie intermediară, mai apropiată de Biogeografia României (1969),

dar cu separarea celor două părţi, vegetaţia şi fauna, şi cu precizarea că este necesar a fi expuse şi

tipurile de vegetaţie, dar şi condiţiile de mediu şi adaptările la mediu, deci şi prezentarea pe zone

şi etaje, distribuţia şi limitele, componenţa şi mai ales structura pe verticală, dar şi regiunile.

2. Unele definiţii

Câteva definiţii ale unor noţiuni sau concepte de bază sunt, în prealabil, necesare, preluându-se după

Dicţionarul explicativ (1972) şi DEX (1975), fiind mai scurte.

Floră = (zeiţa florilor) – totalitatea plantelor care trăiesc într-o anumită regiune a globului, într-un anumit

mediu, sau dintr-o anumită perioadă geologică. Vegetaţie producătoare de flori1.

Vegetaţie = mulţime de plante dintr-o zonă, regiune sau ţară, sau complexul unor populaţii de plante

eterogene ca structură şi origine geografică, grupate împreună, în funcţie de condiţiile de mediu şi de necesităţile de

trai, în fitocenoze şi asociaţii. Toate speciile de regn vegetal.

Fitocenoză (fito- = plantă; koinos = comun) – asociaţie de plante care trăiesc într-un anumit mediu de

viaţă (biotop) şi sunt condiţionate de anumiţi factori fizico-geografici şi biologici.

Ecosistem = ansamblu format din biotop şi biocenoză (fito + zoocenoză) în care se stabilesc relaţii

strânse, inclusiv cu factorii abiotici (cu biotopul).

Aceste definiţii sunt necesare în special pentru a se face diferenţa între termenii de floră şi vegetaţie, care

adesea se folosesc împreună, sau flora se subînţelege.

3. Istoricul studiilor privind flora şi vegetaţia

Studiile privind distribuţia florei şi vegetaţiei sunt deosebit de ample, efectuate cu

precădere în secolele XIX şi XX. Pot fi citate, ca începuturi primare, hărţile executate de

1 Silvian Parent (1991), Dictionaire des sciences de environement, Hatier-Regeot, Paris.

Mercator pentru Transilvania (1595-1611), cea a lui C. Cantacuzino (1700) pentru Ţara

Românească şi a lui D. Cantemir (1716) pentru Moldova. Urmează fondatorul botanicii

româneşti, D. Brandza (Despre vegetaţia României, 1880) care conturează şase regiuni de

vegetaţie, şi D. Grecescu cu prima schemă a zonalităţii vegetaţiei din România (Conspectul

florei României, 1898). În secolul XX se remarcă Al. Borza (publică regionarea floristică a

României, 1929, 1931, 1957, 1960), P. Enculescu (1938, harta vegetaţiei României), I. Prodan

(1939, un determinator pentru plantele din România) ş.a. O operă fundamentală, la care au

contribuit mulţi autori, este Flora R.P. România, în 13 volume (1952-1976). Amintim, totodată,

şi următoarele lucrări: Biogeografia României (1969), harta vegetaţiei din Atlas R.S.R. (1972-

79), lucrarea colectivă Pădurile României (1981, Edit. Academiei) şi capitolul Flora şi vegetaţia,

din vol. I Geografia României (1983).

ORIGINEA ŞI REPARTIŢIA ELEMENTELOR FLORISTICE

Flora României este foarte bogată având 3350 de specii (Flora României, 1952-76).

Aceste specii aparţin diferitelor regiuni din Europa şi Asia şi oglindesc determinări climatice

glaciare, interglaciare, holocene şi actuale. Principale sunt următoarele grupe de elemente: vest şi

central europene, euroasiatice, pontice, boreale, submediteraneene şi mediteraneene, alpine şi

endemice.

 Speciile vest şi central europene de arbori sunt: molidul (Picea abies) existent în

etajul montan înalt, bradul (Abies alba), fagul (Fagus sylvatica) în munţii mijlocii şi dealurile

înalte, gorunul (Quercus petraea), stejarul pedunculat (Q. Robur), carpenul (Carpinus betulus) şi

alunul (Corylus avellana) la altitudini mai joase. În subarboret se găsesc: mărul pădureţ (Malus

sylvestris), păducelul (Crataegus pentagyna), cornul (Cornus mas), sorbul (Sorbus torminalis),

tei (Tilia cordata), ulm (Ulmus laevis şi U. procera), paltin (Acer pseudoplatanus). În pajişti sunt

multe specii din familiile Liliaceae, Gramineae, Rosaceae, Compositae.

Speciile euroasiatice mai tipice sunt următoarele: pinul silvestru (Pinus sylvestris),

mesteacănul (Betula pendula), aninul negru (Alnus glutinosa şi A. incana, ultimul în luncile din

munte), ulm (Ulmus minor şi U. glabra), paltinul (Acer platanoides), jugastru (Acer campestre),

iar în lunci se găsesc plopul alb (Populus alba), plopul negru (P. nigra), plopul cenuşiu (P.

canescens) şi sălcii (salix triandra, pentandra, fragilis, purpurea). Se adaugă sub

Preview document

Biogeografia României - Pagina 1
Biogeografia României - Pagina 2
Biogeografia României - Pagina 3
Biogeografia României - Pagina 4
Biogeografia României - Pagina 5
Biogeografia României - Pagina 6
Biogeografia României - Pagina 7
Biogeografia României - Pagina 8
Biogeografia României - Pagina 9
Biogeografia României - Pagina 10
Biogeografia României - Pagina 11
Biogeografia României - Pagina 12
Biogeografia României - Pagina 13
Biogeografia României - Pagina 14
Biogeografia României - Pagina 15
Biogeografia României - Pagina 16
Biogeografia României - Pagina 17
Biogeografia României - Pagina 18
Biogeografia României - Pagina 19
Biogeografia României - Pagina 20
Biogeografia României - Pagina 21
Biogeografia României - Pagina 22
Biogeografia României - Pagina 23
Biogeografia României - Pagina 24
Biogeografia României - Pagina 25
Biogeografia României - Pagina 26
Biogeografia României - Pagina 27
Biogeografia României - Pagina 28
Biogeografia României - Pagina 29
Biogeografia României - Pagina 30
Biogeografia României - Pagina 31
Biogeografia României - Pagina 32
Biogeografia României - Pagina 33
Biogeografia României - Pagina 34
Biogeografia României - Pagina 35
Biogeografia României - Pagina 36
Biogeografia României - Pagina 37
Biogeografia României - Pagina 38
Biogeografia României - Pagina 39
Biogeografia României - Pagina 40
Biogeografia României - Pagina 41
Biogeografia României - Pagina 42
Biogeografia României - Pagina 43
Biogeografia României - Pagina 44
Biogeografia României - Pagina 45
Biogeografia României - Pagina 46
Biogeografia României - Pagina 47
Biogeografia României - Pagina 48
Biogeografia României - Pagina 49
Biogeografia României - Pagina 50
Biogeografia României - Pagina 51
Biogeografia României - Pagina 52
Biogeografia României - Pagina 53
Biogeografia României - Pagina 54
Biogeografia României - Pagina 55
Biogeografia României - Pagina 56
Biogeografia României - Pagina 57
Biogeografia României - Pagina 58
Biogeografia României - Pagina 59
Biogeografia României - Pagina 60
Biogeografia României - Pagina 61
Biogeografia României - Pagina 62
Biogeografia României - Pagina 63
Biogeografia României - Pagina 64
Biogeografia României - Pagina 65
Biogeografia României - Pagina 66
Biogeografia României - Pagina 67
Biogeografia României - Pagina 68
Biogeografia României - Pagina 69
Biogeografia României - Pagina 70
Biogeografia României - Pagina 71
Biogeografia României - Pagina 72
Biogeografia României - Pagina 73
Biogeografia României - Pagina 74
Biogeografia României - Pagina 75
Biogeografia României - Pagina 76
Biogeografia României - Pagina 77
Biogeografia României - Pagina 78
Biogeografia României - Pagina 79
Biogeografia României - Pagina 80
Biogeografia României - Pagina 81
Biogeografia României - Pagina 82
Biogeografia României - Pagina 83
Biogeografia României - Pagina 84
Biogeografia României - Pagina 85
Biogeografia României - Pagina 86
Biogeografia României - Pagina 87
Biogeografia României - Pagina 88
Biogeografia României - Pagina 89
Biogeografia României - Pagina 90
Biogeografia României - Pagina 91
Biogeografia României - Pagina 92
Biogeografia României - Pagina 93
Biogeografia României - Pagina 94
Biogeografia României - Pagina 95
Biogeografia României - Pagina 96
Biogeografia României - Pagina 97
Biogeografia României - Pagina 98
Biogeografia României - Pagina 99
Biogeografia României - Pagina 100
Biogeografia României - Pagina 101
Biogeografia României - Pagina 102
Biogeografia României - Pagina 103
Biogeografia României - Pagina 104
Biogeografia României - Pagina 105
Biogeografia României - Pagina 106
Biogeografia României - Pagina 107
Biogeografia României - Pagina 108
Biogeografia României - Pagina 109

Conținut arhivă zip

  • Biogeografia Romaniei.pdf

Alții au mai descărcat și

Floră

Pincipalii termeni tehnici folosiţi pentru caracterizarea ecologică a plantelor Formele biologice: Fanerofite (Ph) - în care sunt reunite...

Particularități biogeografice București - stația Băneasa

Particularităţi biogeografice Bucureşti (staţia Băneasa) Localizare. Limite Municipiul Bucureşti – capitala României – este situat în regiunea...

Județul Dolj

CAPITOLUL I 1.1 ARGUMENT Judetul Dolj sau Pamântul Jiului de Jos se afla în regiunea cea mai manoasa si roditoare a Câmpiei Dunarii si a...

Fauna României

Ca şi vegetaţia, fauna din România este bogată şi variată, animalele fiind răspândite în strânsă legătură cu zonele de vegetaţie. Dacă ne referim...

Analiza climatică Carpații Orientali

Capitolul I -Introducere- Istoricul cercetarilor climatice Meteorologia este ştiinţa care studiază proprietăţile fizice ale atmosferei şi...

Potențialul ecologic și exploatarea biologică în Orașul Alexandria

1. Localizare Arealul analizat (orasul Alexandria) se afla in judetul Teleorman, in cadrul caruia ocupa o pozitie centrala, situat pe malul drept...

Parcurile naționale ale României

PARCUL SUPRAFATA(ha) REZERVATIE STIINTIFICA (ha) ZONA TAMPON(ha) ZONA PREPARC(ha) Parcul National Retezat 54440 17101 31919 5420 Parcul National...

Subcarpații Moldovei

SUBCARPATII MOLDOVEI In cadrul Subcarpatilor,acestia alcatuiesc o unitate aflata in partea de est, intre Carpatii Orientali si Podisul...

Te-ar putea interesa și

Județul Covasna

Agentia de Protectie a Mediului Sfantu Gheorghe este institutie publica descentralizata a Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, cu sarcini...

Potențialul ecologic și exploatarea biologică al arealului Călărași

Introducere Motivatia alegerii temei Am ales sa tratez diversitatea biogeografica a judetului Calarasi deoarece Calarasi este orasul meu natal si...

Managementul Ariilor Protejate

INTRODUCERE România are un capital natural deosebit de divers. Acest fapt se datorează în parte condiţiilor fizico-geografice care includ munţi,...

Particularități biopedografice în București - Sector 3

Capitolul I – Localizarea geografica Bucuresti, capitala României, este localizat în sud-estul tarii, în Câmpia Vlasiei din Câmpia Româna, la...

Căi și mijloace de evaluarea a ecopotențialității și ecodinamicii învelișului biotic a Municipiului Dorohoi, județul Botoșani

Introducere Orașul Dorohoi este al doilea oraș ca mărime și ca importanță economică și are o populatie de 18 423 de locuitori (la 1 iulie 1971);...

Particularități biogeografice ale Municipiului Turnu Măgurele, Județul Teleorman

1. Localizare biogeografica. Limite. Municipiul, din punct de vedere teritorial-administrativ, se află în partea de sud-vest a județului...

Reteaua Europeană Natura 2000

Capitolul I - Ce este natura europeana "Natura 2000"? NATURA 2000 este o retea ecologica europeana de arii naturale protejate din cadrul Statelor...

Poluarea pe Valea Ariesului

Caracterizare succintă a bazinului hidrografic al râului Arieş Bazinul hidrografic al Arieşului este situat în partea de NV a ţării, în cadrul...

Ai nevoie de altceva?