Biogeografie

Curs
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Geografie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 34 în total
Cuvinte : 16643
Mărime: 283.47KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

CURSUL 1

Cap. I Obiectul bigeografiei. Relaţiile cu alte discipline. Ramurile biogeografiei

I.1. Obiectul biogeografiei

Biogeografia este o ştiinţă interdisciplinară, situată la interferenţa biologiei şi geografiei, ce studiază răspândirea fiinţelor vii pe planeta noastră şi factorii care au condiţionat această răspândire.

Sarcini: - cunoaşterea cauzelor răspândirii vieţuitoarelor,

- explicarea unor fenomene biogeografice,

- valorificarea ecosistemelor naturale cu menţinerea echilibrului bioproductiv,

- lupta pentru conservarea mediului ambiant (care se identifică cu mediul biogeografic).

În acest scop este importantă:

- stabilirea tuturor conexiunilor şi interacţiunilor între componentele biosferei,

- interpretarea fenomenelor biogeografice, în legătură cu condiţiile istorice care le-au generat, aceasta devenind metodologia fundamentală a studiului distribuţiei organismelor vii de pe Glob; toate fenomenele biogeografice au un aspect bipolar, putând fi astfel abordate simultan, atât dintr-o perspectivă biologică, cât şi dintr-una geografică.O altă precizare în legătură cu obiectul cercetărilor biogeografice: atât organismele individuale cât şi comunităţile biologice, de plante şi animale (şi nu luate separat), fac obiectul de studiu al biogeografiei ca ştiinţă.

I.2. Relaţiile biogeografiei cu alte discipline

Botanica şi zoologia se află în strânsă legătură cu biogeografia.Acestea oferă datele privind:

- sistematica (clasificarea) modernă care stabileşte relaţiile de descendenţă şi înrudire între specii,

- vechimea la scară geologică a unor taxoni ,

- perioada ruperii unor „grupuri-sor㬔,

- sincronizarea unor grupe de plante şi animale.

Paleontologia se ocupă cu studiul formelor fosile (macro- şi megafosile) vegetale şi animale, în vederea corelării stratigrafice a unor formaţiuni sedimentare şi a sincronizării vârstei lor relative.

Palinologia se ocupă cu studiul sporilor şi polenului, continuând şi aplicând preocupările paleontologiei pe microfosile constând în granulele de spori şi polen, cu ajutorul cărora se apreciază :

- vârsta unor sedimente,

- aspecte calitative şi cantitative din istoria florei şi vegetaţiei,

- repartiţia plantelor în anumite perioade - Pliocen, Pleistocen, Holocen.

Paleogeografia - reconstituie aspectele geografice din trecut, oferind informaţii asupra evoluţiei uscatului de-a lungul erelor geologice;

- se bazează, la rândul ei, pe ipoteze şi argumente concrete oferite de biogeografie, în stabilirea anumitor relaţii între continentele vechi pentru care nu există argumente geologice, ci exclusiv argumente deduse din răspândirea actuală a organismelor.

Ecologia - disciplină a biologiei se ocupă cu studiul relaţiilor dintre vieţuitoare şi mediul lor, mai exact, al sistemelor supraindividuale complexe cum sunt populaţia, biocenoza, ecosistemul şi biosfera ce cuprind învelişul viu şi mediul acestuia.

Geografia fizică este un alt domeniu care prin disciplinele sale

(climatologie, hidrologie, pedologie) oferă numeroase informaţii, cu ajutorul cărora pot fi înţelese problemele biogeografice, ori întregesc metodele de lucru ale biogeografiei.

I.3. Ramurile biogeografiei

Primele cercetări s-au separat pe trei orientări: floristică, respectiv faunistică, biogeografia ecologică şi biogeografia istorico-genetică.

Principalele etape din dezvoltarea acestei ştiinţe relevă mai multe ramuri cu preocupări diferite:

1. Biogeografia descriptivă - înregistrarea datelor floristice şi faunistice în vederea inventarierii florei şi faunei de pe teritoriul studiat. O altă orientare în cadrul biogeografiei descriptive este corologia sau arealografia, care se ocupă cu studiul răspândirii diverşilor taxoni, în vederea reconstituirii arealului sau teritoriului populaţiilor lor.

2. Biogeografia comparată stabileşte relaţii între complexele floristice şi faunistice, sau areale pe baza unor studii comparative. Se diferenţiază în:

a. Botanica şi zoologia geografică (numită şi biogeografia sistematică, respectiv fito- şi zoogeografia sistematică), care studiază răspândirea geografică a taxonilor supraspecifici (genuri, familii);

b. Biogeografia regională (geografia biologică, geografia botanică, respectiv zoologică sau floristică şi faunistică comparată), care pe baza studiilor comparative floristice şi faunistice din diversele teritorii, delimitează regiuni şi provincii biogeografice;

c. Biogeografia cenotică sau sincorologia (fitogeografia şi zoogeografia biocenotică) se ocupă cu studiul diverselor biocenoze sau comunităţi biologice.

3. Biogeografia cauzală reprezintă etapa superioară, care explică răspândirea unor sp. ca o consecinţă a infl. unor factori complecşi. Are două ramuri cu orientări aparent opuse, în realitate, complementare, întregindu-şi reciproc explicaţiile:

a. Biogeografia ecologică, care explică actuala repartiţie a vieţuitoarelor prin condiţiile mediului şi prin posibilităţile lor de răspândire;

b. Biogeografia genetico-istorică explică repartiţia actuală a vieţuitoarelor, invocând condiţiile care au generat apariţia şi extinderea arealelor lor.

Tot în cadrul biogeografiei cauzale pot fi separate biogeografia analitică şi biogeografia sintetică.

Biogeografia analitică studiază răspândirea taxonilor supraspecifici, pe baza coroborării informaţiilor microtaxonomice şi ecologice, ca şi a celor paleontologice şi paleogeografice pe întreg arealul lor.

Biogeografia sintetică reconstituie istoria şi evoluţia grupărilor de specii („complexe floristice şi faunistice”) cu răspândire asemănătoare, reconstituie istoria regiunilor biogeografice şi istoria dezvoltării formaţiunilor vegetale şi chiar a biocenozelor.

Evocarea principalelor etape din istoricul biogeografiei evidenţiază următoarea linie de desfăşurare a cercetărilor:

floristică şi faunistică à geografie biologică à biogeografie sintetică.

Atât în cadrul geografiei biologice (geobiologiei), cât şi în cadrul biogeografiei sintetice, se disting două curente: curentul regionalist, care delimitează regiuni şi provincii biogeografice, şi curentul genetic, stabileşte centrele de origine şi răspândire actuală ale complexelor de elemente floristice şi faunistice.

Procesele biogeografice pot fi studiate în funcţie de trei scări: cea a spaţiului, cea a timpului şi cea a evoluţiei, a schimbărilor acestea fiind interdependente între ele prin transferul de informaţie de la o scară la alta.

Preview document

Biogeografie - Pagina 1
Biogeografie - Pagina 2
Biogeografie - Pagina 3
Biogeografie - Pagina 4
Biogeografie - Pagina 5
Biogeografie - Pagina 6
Biogeografie - Pagina 7
Biogeografie - Pagina 8
Biogeografie - Pagina 9
Biogeografie - Pagina 10
Biogeografie - Pagina 11
Biogeografie - Pagina 12
Biogeografie - Pagina 13
Biogeografie - Pagina 14
Biogeografie - Pagina 15
Biogeografie - Pagina 16
Biogeografie - Pagina 17
Biogeografie - Pagina 18
Biogeografie - Pagina 19
Biogeografie - Pagina 20
Biogeografie - Pagina 21
Biogeografie - Pagina 22
Biogeografie - Pagina 23
Biogeografie - Pagina 24
Biogeografie - Pagina 25
Biogeografie - Pagina 26
Biogeografie - Pagina 27
Biogeografie - Pagina 28
Biogeografie - Pagina 29
Biogeografie - Pagina 30
Biogeografie - Pagina 31
Biogeografie - Pagina 32
Biogeografie - Pagina 33
Biogeografie - Pagina 34

Conținut arhivă zip

  • Biogeografie.doc

Alții au mai descărcat și

Potențialul Natural al Depresiunii Neamț

ARGUMENT Tema „Potenţialul natural al Depresiunii Neamţ” reprezintă un studiu asupra aspectelor legate de relieful, clima, hidrografia, vegetaţia...

Aria protejată Poiana Muntioru

INTRODUCERE Ariile protejate reprezinta zone terestre, acvatice, subterane, cu un peimetru stabilit pe cale legala, avand un regim special de...

Geografia populație

Perioada de după 1989 a introdus modificări importante în peisajul economic al oraşului, fapt ce se reflectă şi în mişcarea naturală a populaţiei....

Curs de Biogeografie

Biogeografia sau geografia vietii a aparut ca stiinta limitrofa intre biologie si geografie.Cel care i-a pus bazele a fost Charles Darwin....

Resurse Agroturistice Naturale si Antropice din Judetele Romaniei

Resurse turistice – componente ale mediului natural şi antropic, care prin calităţile şi specificul lor, sunt valorificate prin turism, în măsura...

Geomorfologie

Geomorfologie Curs 1 – 15.10.2010 3p- seminar 1p – oficiu 6p – examen scris Cursurile sunt de ajuns pntru a invata, dar daca vrem sa aprofundam...

Riscuri Climatice Extreme

Curs 1. TERMINOLOGIE, METODOLOGIA CERCETĂRII FENOMENELOR CLIMATICE DE RISC, CLASIFICARE 1.1. Probleme de terminologie Până în prezent, nici pe...

Geologia României

Orogeneza alpină, ultima din istoria geologică a Pământului desfăşurată pe intervalul Triasic - Pleistocen, a condus la edificarea aranjamentului...

Te-ar putea interesa și

Aspecte Biogeografice din Județul Botoșani

INTRODUCERE În ultimul deceniu funcţiile economice şi industriale ale judeţului Botoşani s-au redus vizibil, dar imensa cultură ce a izvorât de pe...

Particularitati Biogeografice Bucuresti - Statia Baneasa

Particularităţi biogeografice Bucureşti (staţia Băneasa) Localizare. Limite Municipiul Bucureşti – capitala României – este situat în regiunea...

Paleozoic Inferior - Biogeografie

Era Paleozoica sau Era Primara este o era foarte lunga, 330 mil ani, mai lunga decat cele doua ere urmatoare impreuna. Supranumita era primelor...

Zonele biogeografice

Unitatea Scolara:Școala Gimnazială “Henri Mathias Berthelotˮ Cadru Didactic: Disciplina: Geografie Clasa: a V-a Unitatea de invatare: Biosfera...

Parcul Național Cozia - studiu biogeografic

Parcul National Cozia 1. Localizare Se afla situata in partea central-sudica a Carpatilor Meridionali , marginita la nord de Depresiunea...

Valea Jiului - Particularitati Biogeografice

Cap. I Aşezarea geografică a Bazinului Petroşani Valea Jiului nu este locul cu tradiţii antice sau feudale precum aşezări transilvane sau...

Analiza Biogeografica a Judetului Galati

Oraşul Galaţi este unul dintre cele mai mari noduri de trafic comercial din România, conectat la principalele coridoare de comunicaţie europeană:...

Regiunile Biogeografice

I. REGIUNEA HOLARCTICĂ - vast teritoriu din emisfera boreală: mare parte din Asia, toată Europa, America de N şi o parte din N Africii; - multe...

Ai nevoie de altceva?