Biogeografie

Curs
9/10 (1 vot)
Domeniu: Geografie
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 82 în total
Cuvinte : 42329
Mărime: 1.75MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lect.univ.dr. Marinescu Emil

Cuprins

CAPITOLUL 1. BIOGEOGRAFIA CA ȘTIINȚĂ ...11

1.1. IMPORTANȚA STUDIERII BIOGEOGRAFIEI ...11

1.2. ISTORICUL ȘI OBIECTUL DE STUDIU AL BIOGEOGRAFIEI .11

1.3. LEGĂTURA BIOGEOGRAFIEI CU CELELALTE ȘTIINȚE ..11

1.4. RAMURILE BIOGEOGRAFIEI ȘI DIRECȚII ACTUALE DE CERCETARE ..12

CAPITOLUL 2. BIODIVERSITATEA .13

2.1. DIVERSITATEA ORGANISMELOR ÎN TIMP ȘI SPAȚIU .13

2.2. ROLUL ORGANISMELOR ÎN BIOSFERĂ .14

CAPITOLUL 3. ELEMENTE DE COROLOGIE ...16

3.1. DISEMINAREA ORGANISMELOR ..16

3.1.1. Diseminarea pasivă ...16

3.1.2. Diseminarea activă ...18

3.1.3. Diseminarea antropică .19

3.2. AREALUL BIOGEOGRAFIC ..20

3.2.1. Centrul biogenetic .20

3.2.2. Mărimea și forma arealului ..20

3.2.3. Tipuri de areale .21

3.2.3.1. Areale cosmopolite .21

3.2.3.2. Areale regionale .21

3.2.3.3. Areale vicariante .22

3.2.3.4. Areale endemice .22

CAPITOLUL 4. INFLUENȚA FACTORILOR ECOLOGICI ASUPRA DISTRIBUȚIEI

ORGANISMELOR VII ..24

4.1. FACTORII ABIOTICI 24

4.1.1. Factorii energetici .24

4.1.1.1. Lumina 24

4.1.1.2. Temperatura 26

4.1.2. Factorii hidrici ..28

4.1.3. Factorii edafici ..29

4.1.4. Factorii orografici 31

4.1.4.1. Altitudinea ..31

4.1.4.2. Orientarea versanților .31

4.1.4.3. Gradul de înclinare al versanților ...32

4.1.4.4. Rolul de adăpost al reliefului ..32

4.1.5. Factorii mecanici ..32

4.2. FACTORII BIOTICI ..34

4.2.1. Relații fitogene ..34

4.2.2. Relații zoogene ..35

4.2.3. Relații biocenotice .35

4.3. FACTORUL ANTROPIC 36

CAPITOLUL 5. ELEMENTE DE BIOCENOLOGIE .37

5.1. COMUNITĂȚILE DE ORGANISME .37

CAPITOLUL 6. FORMAȚIUNILE BIOTICE MAJORE ALE GLOBULUI .. 39

6.1. DOMENIUL ACVATIC . 39

6.1.1. Apele oceanice și marine .. 39

6.1.1.1. Organismele vii din zona litorală ... 40

6.1.1.2. Organismele vii din zona pelagică . 41

6.1.1.3. Organismele vii din zona abisală ... 42

6.1.2. Apele continentale 43

6.1.2.1. Organismele vegetale și animale din apele curgătoare .. 43

6.1.2.2. Organismele vegetale și animale din apele stătătoare ... 44

6.2. DOMENIUL TERESTRU ... 46

6.2.1. Organismele vegetale și animale din zona de tundră .. 46

6.2.1.1. Tundra arctică 47

6.2.1.2. Tundra antarctică ... 47

6.2.1.3. Tundra alpină . 49

6.2.2. Organismele vegetale și animale din zonele aride ... 51

6.2.2.1. Deșerturile zonei temperate ... 51

6.2.2.2. Deșerturile zonei intertropicale .. 51

6.2.3. Stepele ... 53

6.2.3.1. Stepele din Europa și Asia . 53

6.2.3.2. Preeriile din America de Nord ... 53

6.2.3.3. Pampasurile din America de Sud ... 54

6.2.3.4. Stepele din Africa de Nord și stepele din Noua Zeelandă . 54

6.2.4. Savanele 55

6.2.4.1. Savanele din Africa 55

6.2.4.2. Savanele din America de Sud 56

6.2.4.3. Savanele din Asia de Sud ... 56

6.2.4.4. Savanele din Australia ... 56

6.2.5. Pădurile 56

6.2.5.1. Pădurile tropicale umede (ecuatoriale) .. 57

6.2.5.2. Pădurile tropicale cu ritm sezonier 61

6.2.5.3. Pădurile și tufărișurile cu frunze aspre .. 61

6.2.5.4. Pădurile temperate cu frunze căzătoare . 63

6.2.5.5. Pădurile de conifere din emisfera boreală .. 65

6.2.6. Tufișurile de ericacee ... 66

6.3. DOMENIUL SUBTERAN .. 67

CAPITOLUL 7. REGIONAREA BIOGEOGRAFICĂ ... 69

7.1. REGIONAREA FLORISTICĂ ȘI REGIONAREA ZOOGEOGRAFICĂ 69

7.2. REGIUNILE BIOGEOGRAFICE ALE USCATULUI 69

7.2.1. Regiunea Holarctică . 71

7.2.1.1. Subregiunea artică .. 71

7.2.1.2. Subregiunea Euro-Siberiană .. 71

7.2.1.3. Subregiunea Pontico-Central-Asiatică (Aralo-Caspică) 72

7.2.1.4. Subregiunea Chinezo-Japoneză . 72

7.2.1.5. Subregiunea Mediteraneană ... 72

7.2.1.6. Subregiunea Nord Americană de Est . 73

7.2.1.7. Subregiunea Nord Americană de Vest ... 73

7.2.1.8. Subregiunea Sonoriană .. 73

7.2.2. Regiunea Neotropicală .74

7.2.2.1. Subregiunea Caraibilor (Antilelor) .74

7.2.2.2. Subregiunea Braziliană ...74

7.2.2.3. Subregiunea Central-Americană 74

7.2.2.4. Subregiunea Andină-Patagoneză (Chiliano-Patagoneză) ...74

7.2.3. Regiunea Africano-Malgașă .75

7.2.3.1. Subregiunea Saharo-Sindiană .75

7.2.3.2. Subregiunea Etiopiană 75

7.2.3.3. Subregiunea Capului (Sud-Africană) .75

7.2.3.4. Subregiunea Malgașă .76

7.2.4. Regiunea Indo-Malayeză ..76

7.2.4.1. Subreginea Indiană .76

7.2.4.2. Subregiunea Birmano - Chineză 76

7.2.4.3. Subregiunea Malayeză (Arhipelagul Sondelor și Filipine) 76

7.2.5. Regiunea Australiană (Australo-Papuașă) ...77

7.2.5.1. Subregiunea Australiei ...77

7.2.5.2. Subreginea Noua Guinee 77

7.2.5.3. Subregiunea Insulelor Maluku, Sulawesi și Sondele Mici .77

7.2.5.4. Subregiunea Noua Zeelandă ...78

7.2.6. Regiunea Polineziană ...78

7.2.7. Regiunea Antarctică ..78

7.3. REGIONAREA BIOGEOGRAFICĂ PENTRU TERITORIUL ROMÂNIEI 79

BIBLIOGRAFIE 77

Extras din document

CAPITOLUL 1. Biogeografia ca știință

1.1. Importanța studierii biogeografiei

Lumea modernă, datorită acțiunii omului, tinde să nimicească viața în forma ei sălbatică și prin urmare să distrugă

armonia cadrului natural în care aceasta ar trebui să trăiască. Planeta noastă este supusă unei presiuni din ce în ce mai

mari iar dispariția unor specii sau destructurarea habitatelor naturale este un lucru la ordinea zilei. Biogeografia este în

acest context una din științele implicate în evaluarea biodiversității și a impactului antropic asupra ecosistemelor

terestre și marine. Această știință interdisciplinară poate atrage atenția asupra marilor pericole ce amenință omul și

natura în epoca modernă și are de elaborat soluții ce privesc conservarea speciilor și protecția ariilor naturale.

Biogeografii caută să răspundă la întrebări precum: De ce sunt așa multe organisme vii într-un ecosistem?; De ce

sunt distribuite în felul în care sunt?; Au ocupat acestea dintotdeauna arealul actual?; Afectează activitatea umană

aceste ecosisteme și dacă da, care sunt previziunile științifice pentru viitor?; De ce există mai multe specii de pescăruș

și de ce specii diferite ale acestei păsări au areale diferite, unele foarte extinse, altele foarte restrânse?; De ce sunt mai

multe specii de fluturi în Austria decât în Norvegia?; De ce introducerea iepurelui de casă în Australia a produs un

adevărat dezastru ecologic acolo?; De ce relicte glaciare s-au conservat în enclave muntoase în Carpați iar unele relicte

terțiare în apele termale din jud. Bihor?; Care sunt deosebirile dintre o specie endemică, una rară, una vulnerabilă și

una periclitată?

Este sarcina biogeografului nu numai să răspundă la astfel de întrebări dar și să caute reguli generale care să

explice răspunsurile, care să pună la dispoziție un cadru general de înțelegere care la rândul său să poată fi folosit în

previziuni despre consecințele modificării lumii naturale.

1.2. Istoricul și obiectul de studiu al biogeografiei

Prezența și distribuția plantelor și animalelor a fost înregistrată de oameni din cele mai vechi timpuri. În

însemnările și hărțile cele mai vechi se menționa existența, abundența sau lipsa multor specii. De-a lungul secolelor

XIX și XX a existat un interes crescând în ceea ce privește înregistrarea informațiilor despre distribuția plantelor,

animalelor și comunităților biologice. Lucrarea Originea speciilor a lui Charles Darwin a fost un moment important

care a influențat enorm următoarele cercetări în domeniul biogeografiei chiar dacă teoria acestuia nu a fost acceptată de

toți. Identificarea caracteristicilor faunei și florei au loc odată cu primele încercări de clasificare a organismelor.

Printre fondatorii biogeografiei se remarcă naturalistul Alexander von Humboldt (1769-1859) care a explorat

America de Sud fiind interesat și de modul în care plantele contribuie la fizionomia peisajelor. Deseori este numit

părintele geografiei plantelor. Primele studii asupra distribuției organismelor au jucat un rol important în dezvoltarea

teoriei evoluției. Așa au fost observațiile făcute de Charles Darwin în expediția realizată cu vasul Beagle (1831-1836)

și de Alfred Russel Wallace în timpul expediției în arhipelagul malayezian (1854-1862) de unde s-a întors în Anglia cu

un număr impresionant de specii noi. A.R. Wallace elaborează ,,Geografia răspândirii animalelor” devenind astfel

unul din fondatorii zoogeografiei.

În ultimul secol și cu precădere în ultimele decenii, biogeografia s-a dezvoltat în strânsă legătură cu ecologia.

Biogeografia este știința care studiază organismele vii, plantele și animalele, gruparea și distribuția acestor

organisme precum și relațiile lor cu factorii mediului natural și cu societatea umană.

Prin obiectul de studiu, biogeografia este o știință interdisciplinară de contact între geografie și biologie,

apelând la metode de cercetare științifică din ambele domenii.

1.3. Legătura biogeografiei cu celelalte științe

Deși biogeografia este astăzi o știință de sine stătătoare, cu obiect și metode proprii de cercetare, ea ocupă o

poziție interdisciplinară față de alte științe având numeroase conexiuni cu acestea.

În primul rând, botanica și zoologia sunt științele care oferă sistematica modernă care stabilesc relațiile de

descendență și înrudire între specii, vechimea unor taxoni, sincronizarea unor grupe de plante și animale și care ajută

astfel biogeografia să stabilească arealele actuale ale speciilor și să le compare între ele. Climatologia are un rol extrem

de important în studiul plantelor și animalelor prin variațiile regimului termic, hidric și eolian. Datele climatologice

explică zonalitatea florei și faunei de la ecuator la poli, etajarea acestora pe verticală și particularitatea unor unități

biogeografice ca urmarea a unor influențe climatice aparte (influența continentală și oceanică, topoclimatele).

Hidrologia studiază apele de suprafață și de adâncime. Apa fiind elementul vital al alimentației și un mediu de viață are

o influență covârșitoare asupra răspândirii populațiilor. Paleontologia studiază formele fosile (macro fosile și

megafosile) vegetale și animale pentru corelarea stratigrafică a unor formațiuni sedimentare și determinarea vârstei lor

relative. Împreună cu palinologia pune la dispoziție biogeografiei aspecte calitative și cantitative din istoria florei și

faunei terestre care ajută la explicarea cauzelor genetice care au determinat actuala răspândirea a unor specii de plante

și animale. Palinologia, știință relativ recentă, prin analiza sporilor și polenului din diverse perioade geologice, acoperă

lacune în ceea ce privește geneza unor specii de plante actuale din regiunile în care lipsesc fosilele de natură vegetală.

Paleogeografia reconstituie configurația continentelor și oceanelor de-a lungul erelor geologice cu ajutorul unor

argumente geologice și se bazează pe ipoteze oferite de biogeografie în ceea ce privește răspândirea actuală a

organismelor. Geomorfologia care studiază relieful scoarței terestre se află în raport de cauzalitate cu biogeografia,

plantele și animalele stabilindu-și arealul în funcție de condițiile geomorfologice. Raport dublu-cauzal există și între

biogeografie și pedologie (știința care studiază structura, compoziția chimică și prezența unor substanțe nutritive în

sol). Organismele folosesc solul ca suport și sursă de săruri hrănitoare pentru procesele vitale iar la rândul lor

organismele contribuie la îmbogățirea chimică a lui.

1.4. Ramurile biogeografiei și direcții actuale de cercetare

Privită ca știință geografică biogeografia are două ramuri (fitogeografia și zoogeografia) iar în prezent

cercetările se efectuează pe mai multe direcții: Biogeografia aplicată susține aplicarea cunoștiințelor biogeografice în

cadrul conservării biodiversității și habitatelor naturale. Aplicarea cunoștiințelor se face pe mai multe direcții,

răspunzând la probleme actuale precum: amenințări pentru biodiversitate, conservarea la nivel de specie și populație,

conservarea la nivel de comunitate biologică, administrarea ariilor naturale protejate, reconstrucția ecologică,

conservarea habitatelor naturale. Biogeografia descriptivă se ocupă cu înregistrarea datelor despre răspândirea

diverșilor taxoni. Aici intră corologia - care studiază răspândirea diverșilor taxoni (răspîndirea speciilor, genurilor,

familiilor de organisme), arealele acestora și regionarea Globului din punct de vedere floristic și faunistic. Biogeografia

comparativă se ocupă de stabilirea relațiilor complexe floristice și faunistice sau arealelor pe baza unor studii

comparative la nivel de: taxoni supraspecifici (biogeografia taxonomică); regiune biogeografică (biogeografie

regională); biocenoză sau comunitate biologică (biocenologia). Biogeografia cauzală explică condiționarea răspândirii

geografice a plantelor și animalelor în funcție de complexitatea factorilor cauzali (biogeografia ecologcă și

biogeografia istorico-genetică).

Întrebări de verificare:

1. Care dintre științele geografice se află în raporturi de interdependență cu biogeografia? Explicați aceste

raporturi.

2. Care sunt în prezent problemele la care poate răspunde biogeografia aplicată? Exemplificați.

3. Care este obiectul de studiu și care este importanța studierii biogeografiei ?

Preview document

Biogeografie - Pagina 1
Biogeografie - Pagina 2
Biogeografie - Pagina 3
Biogeografie - Pagina 4
Biogeografie - Pagina 5
Biogeografie - Pagina 6
Biogeografie - Pagina 7
Biogeografie - Pagina 8
Biogeografie - Pagina 9
Biogeografie - Pagina 10
Biogeografie - Pagina 11
Biogeografie - Pagina 12
Biogeografie - Pagina 13
Biogeografie - Pagina 14
Biogeografie - Pagina 15
Biogeografie - Pagina 16
Biogeografie - Pagina 17
Biogeografie - Pagina 18
Biogeografie - Pagina 19
Biogeografie - Pagina 20
Biogeografie - Pagina 21
Biogeografie - Pagina 22
Biogeografie - Pagina 23
Biogeografie - Pagina 24
Biogeografie - Pagina 25
Biogeografie - Pagina 26
Biogeografie - Pagina 27
Biogeografie - Pagina 28
Biogeografie - Pagina 29
Biogeografie - Pagina 30
Biogeografie - Pagina 31
Biogeografie - Pagina 32
Biogeografie - Pagina 33
Biogeografie - Pagina 34
Biogeografie - Pagina 35
Biogeografie - Pagina 36
Biogeografie - Pagina 37
Biogeografie - Pagina 38
Biogeografie - Pagina 39
Biogeografie - Pagina 40
Biogeografie - Pagina 41
Biogeografie - Pagina 42
Biogeografie - Pagina 43
Biogeografie - Pagina 44
Biogeografie - Pagina 45
Biogeografie - Pagina 46
Biogeografie - Pagina 47
Biogeografie - Pagina 48
Biogeografie - Pagina 49
Biogeografie - Pagina 50
Biogeografie - Pagina 51
Biogeografie - Pagina 52
Biogeografie - Pagina 53
Biogeografie - Pagina 54
Biogeografie - Pagina 55
Biogeografie - Pagina 56
Biogeografie - Pagina 57
Biogeografie - Pagina 58
Biogeografie - Pagina 59
Biogeografie - Pagina 60
Biogeografie - Pagina 61
Biogeografie - Pagina 62
Biogeografie - Pagina 63
Biogeografie - Pagina 64
Biogeografie - Pagina 65
Biogeografie - Pagina 66
Biogeografie - Pagina 67
Biogeografie - Pagina 68
Biogeografie - Pagina 69
Biogeografie - Pagina 70
Biogeografie - Pagina 71
Biogeografie - Pagina 72
Biogeografie - Pagina 73
Biogeografie - Pagina 74
Biogeografie - Pagina 75
Biogeografie - Pagina 76
Biogeografie - Pagina 77
Biogeografie - Pagina 78
Biogeografie - Pagina 79
Biogeografie - Pagina 80
Biogeografie - Pagina 81
Biogeografie - Pagina 82

Conținut arhivă zip

  • Biogeografie.pdf

Alții au mai descărcat și

Structura Populatiei in Europa in Functie de Etnii

Termenul “etnic” deriva din cuvantul grec ”ethnos”, acesta semnificand “popor”, “natiune”, “comunitatea umana”. Grupele entice sunt definite ca...

Dreptul mediului 2021

Capitolul 1. Premise ale reglementării relațiilor privind mediul și dezvoltarea durabilă a societății umane 1.1. Noțiunea de mediu și de protecție...

Turism internațional

Turismul internațional înregistrează în ultimele decenii o creștere semnificativă, stimulată de modernizarea căilor de comunicație și a dotărilor,...

Resursele energetice ale Terrei

I.1. Geografia economică - obiect de studiu, interdisciplinaritate, concepte Obiect de studiu: localizarea formelor de producţie şi consum a...

Analiza rezultatelor obținute din anchetă - Outgoing-ul, o caracteristică a turismului românesc

ELABORAREA ȘI PREZENTAREA CHESTIONARULUI Ancheta de teren s-a realizat în perioada octombrie-noiembrie 2020. Chestionarul a fost aplicat unui...

Geomorfologie

DEFINIŢIE ŞI OBIECT DE STUDIU Geomorfologia este ştiinţa geografică care studiază relieful terestru. Relieful reprezintă ansamblul formelor...

Geografia Solurilor

INTRODUCERE Solul este unul din componenţii mediului înconjurător, ce are o importanţă deosebită în existenţa vieţii terestre, dar mai ales în...

Teledetectie

1. Teledectie - definitie si importanta Termenul de teledetectie provine initial din limba engleza (Remote sensing) insemnand detectarea de la...

Ai nevoie de altceva?