Bonitarea Terenurilor - Tabele

Bonitarea terenurilor agricole reprezintã o acþiune complexã de cercetare ºi apreciere cantitativã a principalelor condiþii care determinã

creºterea ºi rodirea plantelor, de stabilire a gradului de favorabilitate a acestor condiþii pentru fiecare folosinþã. Întrucât capacitatea de producþie a

terenurilor se modificã sub influenþa factorilor naturali dar mai ales datoritã intervenþiei omului, bonitarea trebuie actualizatã în permanenþã.

Exprimarea favorabilitãþii pentru diferite plante se face prin note de bonitare în condiþii naturale ºi prin potenþarea notelor de bonitare. Pentru

calculul notelor de bonitare în condiþii naturale se folosesc anumiþi indicatori de bonitare, iar la fel pentru potenþarea notelor de bonitare se utilizeazã

indicatorii de potenþare.

Pentru a gestiona ºi valorifica resursele de sol, trebuie sã cunoaºtem nu numai proprietãþile acestei resurse, ci ºi întregul ansamblu de factori de

mediu. Datã fiind multitudinea condiþiilor de mediu, în vederea aprecierii calitãþii terenurilor au fost alese dintre acestea doar cele mai importante, ºi

anume condiþii legate de relief, de resursele climatice, de hidrologie ºi de însuºirile solului. În cadrul acestor grupe de factori au fost stabiliþi numai

anumiþi indicatori mai semnificativi, mai uºor ºi mai precis mãsurabili.

Pentru fiecare indicator au fost alcãtuite scãri valorice sau compartimentãri. Treptele scãrilor valorice au fost stabilite în aºa fel încât sã permitã

diferenþierea influenþei lor prin cifre-coeficienþi. Fiecare indicator participã la stabilirea notei de bonitare printr-un coeficient de bonitare, care variazã

între 1 ºi 0. Valoarea coeficientului fiecãrui indicator variazã pentru una ºi aceeaºi folosinþã, dar ºi de la o plantã la alta. Când un factor are condiþii

optime, i se atribuie o valoare maximã a coeficientului de bonitare, iar când este cu totul nefavorabil, deci limitativ, valoarea 0. Culturile luate în

considerare sunt:

Cultura Simbol Cultura Simbol Cultura Simbol

Pãºuni PS Vie-vin VV Soia SO

Fâneþe FN Vie-masã VM Mazãre-fasole MF

Mãr MR Grâu GR In ulei IU

Pãr PR Orz OR In fibre IF

Prun PN Porumb PB Cânepã CN

Cireº CV Floarea soarelui FS Lucernã LU

Cais CS Cartof CT Trifoi TR

Piersic PC Sfeclã de zahãr SF Legume LG

Notele de bonitare pe folosinþe ºi culturi se obþin înmulþind cu 100 produsul coeficienþilor celor 17 indicatori: NOTA = x1x2x3....x17 100

Cu cât nota de bonitare obþinutã pentru o anumitã culturã este mai mare, cu atât terenul respectiv este mai favorabil acelei culturi. Nota de

bonitare pentru folosinþa ca arabil a terenului respectiv se calculeazã ca medie aritmeticã a celor mai mari note pentru un numãr de 4 culturi.

Indicatorii folosiþi în bonitarea terenurilor

Alunecãri ºi unele microforme de relief

Prezenþa alunecãrilor ºi a formelor de microrelief diminueazã favorabilitatea terenurilor în general pentru toate folosinþele ºi culturile. Ca

urmare, la bonitare astfel de terenuri se penalizeazã în funcþie de felul ºi intensitatea fenomenelor de alunecare.

Panta terenului

Pentru toate folosinþele ºi culturile, cele mai favorabile sunt terenurile plane sau aproape plane. Prezenþa pantelor diminueazã favorabilitatea

terenurilor respective, favorizând eroziunea solului, dar ºi alte proprietãþi. Ca urmare, la bonitare terenurile sunt penalizate în funcþie de pantã cu note

sub 1.

Media anualã a temperaturii aerului (valori corectate)

Temperatura aerului constituie unul dintre cei mai importanþi factori pentru toate folosinþele ºi culturile. Temperatura este influenþatã însã ºi de

pantã ºi de expoziþie. De exemplu cu cât panta este mai mare ºi expoziþia mai apropiatã de sudicã, cu atât temperatura este mai ridicatã. De aceea în

cazul terenurilor în pantã sunt necesare unele corecþii. Încadrarea pantei ºi a expoziþiei se face cu ajutorul unor scãri valorice special întocmite.

Corectarea mediei anuale a temperaturii în raport cu panta ºi cu expoziþia se face numai pentru pantele mai mari. Pantele mici se considerã cã nu

exercitã influenþe sesizabile. Pentru fiecare culturã existã o anumitã temperaturã medie optimã cãreia îi corespunde coeficientul maxim de bonitare.

Media anualã a precipitaþiilor (valori corectate)

La fel ca ºi temperatura, precipitaþiile constituie un factor foarte important. Precipitaþiile constituie sursa de aprovizionare cu apã a solului, însã

cantitatea de apã care pãtrunde în sol este influenþatã de panta terenului ºi de permeabilitatea solului. Pe pantã o parte din apa din precipitaþii se scurge

la suprafaþã, iar o permeabilitate redusã a solului va influenþa negativ cantitatea de apã primitã de sol. Din aceste motive sunt necesare unele corecþii

pentru care existã tabele speciale. Influenþa precipitaþiilor asupra creºterii plantelor depinde ºi de condiþiile de temperaturã. La aceeaºi medie anualã de

precipitaþii, cu cât temperatura medie anualã este mai micã, cu atât climatul apare mai umed ºi invers. Din aceastã cauzã coeficienþii de bonitare pentru

precipitaþii sunt diferenþiaþi pe trei situaþii: zone cu temperatura medie anualã <8°C, 8-10°C, >10°C.

Adâncimea apelor freatice

Creºterea plantelor poate fi influenþatã de prezenþa apelor freatice la anumite adâncimi. Înãlþimea de ridicare a ape din pânza freaticã depinde de

texturã, fiind mai micã în cazul texturilor grosiere decât în cel al texturilor mijlocii ºi fine. De aceea sunt prevãzute douã situaþii. Diferenþieri mai apar

în funcþie de cantitatea de precipitaþii din zona respectivã, precum ºi în cazul terenurilor din incinte de secate sau drenate. De aceea, coeficienþii de

bonitare pentru adâncimea apei freatice sunt structuraþi pe douã grupe de categorii – condiþii naturale ºi incinte desecate/drenate, dupã care se

deosebesc douã situaþii – precipitaþii medii anuale mai mari sau mai mici de 600mm. Apa freaticã poate avea influenþe pozitive atunci când constituie o

sursã suplimentarã de aprovizionare a solului cu apã, sau negative când se aflã prea aproape de suprafaþã.

Textura solului

Acest indicator se referã atât la textura din stratul arat, cât ºi la cea din secþiunea de control. În cazul acestui indicator se ia în calcul textura în

primii 20 de cm. Marea majoritate a plantelor preferã soluri cu texturã mijlocie, caz în care coeficientul de bonitare are valoarea maximã. Spre texturile

grosiere sau fine, coeficienþii respectivi de bonitare se micºoreazã, adicã se aplicã penalizãri.