Carpații

Caracteristici:

- face parte din lanţul muntos alpino-carpato-himalayan, format în orogeneza alpină

- are o lungime de ≈ 1 300 km  al III-lea lanţ muntos din Europa, din care 2/3 pe teritoriul României (910 km)

- sunt situaţi în partea central- nord-estică a României

- joacă rolul de barieră orografică pentru masele de aer din V, E şi S

- prin altitudine influenţează varietatea asociaţiilor vegetale, faunistice, tipurile de sol şi apariţia unor topoclimate (climate locale)

- reprezintă factorul natural determinant în etnogeneza poporului român

- formează un adevărat inel pe teritoriul României, în interiorul căruia se desfăşoară ce mai mare depresiune intracarpatică din Europa  Depresiunea Colinară a Transilvaniei

- are altitudinea medie relativ redusă de 950 m , din care 90% sub 1500 m

- este puternic fragmentat de depresiuni, văi longitudinale şi transversale, pasuri şi trecători, suprafeţe de eroziune umanizarea şi circulaţia intensă

- au rezultat în urma coliziunii dintre microplăcile: Transilvaniei, Euroasiatică, Mării Negre, Moesică, Panonică

Din punct de vedere fizico-geografic şi structural se împart în cinci sectoare:

1. Carpaţii Orientali- graniţa cu Ucraina şi valea Prahovei

2. Carpaţii Meridionali-valea Prahovei şi culoarul Timiş-Cerna-Bistra

3. Carpaţii Occidentali- v. Barcăului şi Dunăre

2. Carpaţii Orientali

Limite: (incluzând şi Carpaţii de Curbură)

- N- graniţa cu Ucraina

- E- Pod. Moldovei (subunitatea acestuia Pod. Sucevei), Subcarpaţii Moldovei, Subcarpaţii Curburii

- S- valea Prahovei, Subcarpaţii Curburii

- V- Depresiunea colinară a Transilvaniei, Dealurile şi Câmpia de Vest

Caracteristici generale:

- este cea mai extinsă ramură a Carpaţilor (peste 50%din suprafaţa acestora)

- sunt situaţi la est de Depresiunea colinară a Transilvaniei  se mai numesc şi Carpaţii Răsăriteni

- prezintă cea mai mare lăţime 130-140 Km în N şi 80 km în zona de curbură

- sunt lipsiţi de masivitate datorită numeroaselor depresiuni şi culoare de vale transversale (parţial: Mureş, Moldova etc) şi longitudinale (Bistriţa, Trotuş, Olt etc)

- are altitudini medii de 1 300 m  loc intermediar între celelalte ramuri ale Carpaţilor Româneşti

- altitudinea maximă 2 303 m vf. Pietrosul Rodnei , vf. Ineu-2 279 m M.Rodnei, vf. Pietrosul Călimanilor 2 100m M. Călimani

- relieful derivat este variat: petrografic, vulcanic, fluvial, eolian, etc

- la altitudini de peste 2 000 m apare relieful glaciar

- relieful este dispus în fâşii paralele, alcătuirea petrografică evidenţiază un adevărat paralelism al culmilor, orientate pe direcţie NV-SE (excepţie Carpaţii de Curbură orientaţi invers, pe direcţie NE-SV)

- în Vest alcătuite din roci vulcanice munţi vulcanici mai înalţi şi cu cratere şi conuri mai bine păstrate în Grupa Centrală decât în Grupa Nordică, cu numeroase izvoare minerale

- în Centru alcătuite din roci metamorfice-şisturi cristaline(zona cristalino-mezozoică) cea mai veche, dezvoltă cele mai mari altitudini, ce scad de la N spre S (spre izvoarele Trotuşului)

- în Est alcătuite din roci sedimentare-fliş cu altitudinile cele mai mici şi extensiune maximă în zona de curbură unde ocupă întreaga zonă

- este o zonă locuită încă din paleolitic, în prezent populaţia se concentrează mai ales în depresiuni şi culoare de vale

- deţine numeroase resurse precum: păduri (40%) de conifere, amestec şi foioase, păşuni, minereuri feroase şi neferoase, mangan, hidroenergie etc.

- deţine un potenţial turistic deosebit

- din punct de vedere petrografic, structural, al varietăţii reliefului şi altitudine se deosebesc trei grupe:

A. Grupa Nordică

B. Grupa Centrală

C. Grupa Curburii

A. GRUPA NORDICĂ –Carpatii Maramuresului si Bucovinei

Limite:

- N- graniţa cu Ucraina

- E- Pod. Sucevei

- S- Depresiunea Dornelor (drenată de Dorna) şi culoarul depresionar Câmpulung Moldovenesc- Gura Humorului (drenat de Moldova)

- E- Depresiunea colinară a Transilvaniei, Dealurile şi Câmpia de Vest

Caractere generale:

- mai este numită şi Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei

- prezintă cea mai mare lăţime 130-140 km

- prezintă cele mai mari altitudini: vf. Pietrosul Rodnei (2 303 m) şi vf. Ineu (2 279 m) în M. Rodnei

- este singura în care se păstrează relieful glaciar în M. Rodnei (lacurile glaciare Lala şi Buhăiescu)

- culmile sunt orientate pe direcţie NV-SE, fiind paralele, paralelism evidenţiat şi de alcătuirea petrografică

- în V se dezvoltă lanţul de munţi vulcanici, în centru munţii cristalino-mezozoici, iar în este munţii mai joşi din fliş

- munţii vulcanici sunt mai joşi , cu cratere şi conuri vulcanice mai slab dezvoltate

- includ una dintre cele mai extinse depresiuni intramontane din România (se desfăşoară şi dincolo de graniţa cu Ucraina)

- suferă influenţe climatice nord-vestice (scandinavo-baltice)

- sunt bine împăduriţi

- păşuni extinsecreşterea animalelor (zootehnia) bine dezvoltată mai ales în Obcinele Bucovinei

Cuprinde:

- Munţii

o vulcanici:

- M. Oaş,

- M. Igniş (vf. Igniş 1 307 m)

- M. Gutâi,

- M. Lăpuşului

- M. Ţibleş (vf. Ţibleş 1 839 m)

- M. Bârgău

o din şisturi cristaline:

- M. Maramureşului (vf. Farcău 1 956 m, vf. Toroioaga 1 930 m, vf. Pop Ivan 1 937m),

- M. Rodnei (vf. Pietrosul Rodnei 2 303 m, vf. Ineu 2 279 m)

- M. Suhard

o din fliş:

- Obcinele Bucovinei alcătuite din teri culmi paralele ce scad altitudinal de la vest la est:

- Obcina Mestecăniş

- Obcina Feredeu

- Obcina Mare

- Depresiuni:

- Dep. Oaş- bine individualizată

- Dep. Maramureşului¬- drenată de Tisa (în N) şi afluenţii săi Iza şi Vişeu; cu altitudini de 800 m cu culturi pomicole şi păşuni

- Dep. Dornelor- drenată de Bistriţa şi afluentul său Dorna; aici se află staţiunea turistică Vatra Dornei

- Culoarul depresionar Câmpulung Moldovenesc- Gura Humorului- drenată de Moldova

- Pasuri şi trecători:

- Huta –leagă depresiunile Oaş şi Maramureş