Carpații Românești

CARACTERISTICILE GENERALE

ALE CARPATILOR

Se desfasoara pe 7º latitudine si 10º longitudine.Incep prin cateva culmi secundare (Carpatii Mici), din N Bazinului Vienei si se termina in Valea Timocului.Se desfasoara de 1500 km.Latimea variaza sectorial : Tatra – 180 km, in grupa N a Carpatilor Orientali – 160 km, in Meridionali – 40-80 km.

In evolutia Carpatilor se disting doua etape:

a) Prealpina – au luat nastere si s-au exondat masivele cristaline;

b) Alpina – din Cretacic pana in Cuaternar cans s-au realizat sariaje, crearea de depresiuni post tectonice, inaltarea la altitudinile actuale, realizarea flisului.Altitudinile variaza de la un sector la altul: 1000 – 1500 m la nivelul culmilor iar la nivelul culoarelor de vale si vetrelor depresionare 150-700 m.

Vintila Mihailescu imparte Carpatii in tei subunitati : Carpatii de N-V din Bazinul Vienei pana la Pasul Dukla ; Carpatii centrali intre Pasul Dukla si Culoarul Rika ; Carpatii de S-E de la Rika la Valea Timocului.

CARACTERISTICILE CARPATILOR ROMANESTI

Reprezinta cea mai mare parte a Carpatilor S-E.Reprezinta osatura reliefului Romaniei.Realizarea Carpatilor in mai multe faze orogenetice se transpune pe plan morfologic in 4 situatii :

a)Individualizarea de masive care s-au alaturat uneori pana la unire

-intre cretacicul mediu si paleogen

-in miopliocen

b) Realizarea in lungul unor fracturi profunde a unor grabene si bazine tectonice care au functionat ca bazine de sedimenatare iar dupa exondare ca depresiuni ;

c) Crearea prin fuziuni magmatice a unor corpuri si platouri vulcanice care au generat lanturi;

d) O evolutie subaeriana cu diferente regionale care au dus la particularitati referitoare la mezo si microrelief.

LIMITELE CARPATILOR :

Limita exterioara : Podisul Moldovei , Subcarpatii Moldovei, Podisul Getic, Dealurile de V ;

Limita interioara : Depresiunea colinara a Transilvaniei

Limita cu Podisul Sucevei – marcata de un aliniament de depresiuni cu localitatile : Vicovul de Sus, Marginea, Solca, Cacica, Paltinoasa.Limita dintre Carpati si subcarpati este o limita clara, frecvent se desfasoara depresiuni subcarpatice intinse, existand diferente de nivel de 300 m intre ele si munti, versantii montani sunt mai covarniti, bine impaduriti, vaile inguste in munte se largesc brusc la contactul cu subcarpatii , aparand poduri extinse de terasa cu asezari ; reginal apar si deosebiri, intre valea Moldovei si valea Nemtisorului : culmea Plesu este separata dee munte printr-o sa inalta de contact, trecerea se face intre flisul paleogen din munte si si molasa burdigaliana

Intre vaile Nemtisor si Bistrita limita apare foarte clara pe aliniamentul : Manastirea Neamt, Agapia, Varatec, Baltatesti, Piatra Neamt.se desfasoara la contactul dintre flisul paleogen dominant grezos carpatic si molasa miocena argilomarnoasa, intre culmi muntoase cu inaltimi de 800-1000 m, bine impadurite, versanti cu panta mare.

Intre Bistrita si Trotus limita se realizeaza intre muntii Bosimanu-Berzunti. Limita urmeaza : Savinesti, Saua Borlesti, Tazlau, Solont, Targu Ocna.

Intre Trotus si Dambovita contactul se face in mare masura prin modificari bruste in peisaj.Pana la Valea Buzaului limita trece pe la V de localitatile : Targu Ocna, Manastirea Casin, Tulnici, Paltinu, Neculele, Lopatari, Ivanesti, Mlajet.

Intre Basca Ghiojdului si Dambovita situatiile sunt mai complaxe, desfasurarea aproape continua a unor depresiuni pe aliniamentul unitatii geologice miocene de Slanic a dus la separarea unor culmi si masive de flis paleogen iar la V de Prahova si de flis cretacic cu altitudini mai mici ( sub 900 m) si care si-au pierdut caracteristicile muntelui de aceea contactul intre munte si dealuri este sinuos : Majet, Drajna, Maneciu, Slanic, Comarnic, Moroceni, Runcu, Cetateni.

CURS 2

Intre Dambovita si Bratia, Subacrpatii Getici intra in contact intre Cetateni si Dragoslavele cu Muntii Leaota.Contactul este clar.Dela Dragoslavele pana la Bratia contactul se realizeaza cu Muntii Iezer, este clar fiind marcat cu versanti cu panta mare care coboara spre Depresiunea Campulung.

Intre vaile Bratia si Topolog contactul clar numai apare continuu.Exista mici depresiuni la iesirea raurilor din munte : Nucsoara ( raul Doamnei), Arefu pe Arges, Salatruc pe Topolog.La nivelul interfluviilor situatia este altfel : la contactul cu muntele eroziunea a detasat sei inalte pe faciesri argilo-marnoase aflate intre cristalin si pachete groase de gresii si microconglomerate.

Intre Topolog si Bistrita valceana situatia este similara.Intre Muntii Cozia, Capatanii si dealurile subcarpatice de interpun depresiunile : Giblea, Calimanesti, Olanesti.La nivelul interfluviilor sunt sei inalte. Un peisaj aparte este impus de abruptul calcaros al Vanturaritei.La V de Bistrita situatia se modifica radical, contactul fiind net.In n sunt Muntii Capatanii, Parang si Vulcan.Sub versantii acestora se intinde un sir de sepresiuni de natura tectono-structurala in formatiuni miocene.Cele mai mari sunt : Horezu, Luncavat, Polovragi, Baia de Fier, Novaci pe Gilort, Musetesti pe Amaradia.

Limita dintre Carpati si Podisul Mehedinti.De la Motru pana in Depresiunea Orsovei limita fata de Muntii Mehedinti se face pe aliniamentul : Podeni, Godeanu, Obarsia, Closani.Intre Gura Vaii si Orsova, podisul se termina in culoarul Dunarii.

Limiata dintre Dealurile de V si Carpati este desfasurata sinuos, este sustinuta de deosebiri structurale nete, pe de o parte cristalin sau sedimenatar cutate, paleozoic si mezozoic, pe de alta parte sedimentar cu structura monoclinala (problema Depresiunii Borod, Beius, Halmagiu si Oravitei).

Limita Carpatilor fata de campia de V.Aceasta limita apare intre sectoarele : in N intre Campia Somesului si Muntii Oas pe aliniamentul Tarna Mare, Calinesti, Seini ; intre Crisul Alb si Mures pe aliniamentul : Siria, Ghioroc, Minis, Paulis, in S la Oravita..Limita este clara exceptand sectorul N si E.

Limita de E intre Somesul Mare si Olt, intre Muntii Rodnei,Bargau, Caliman, Harghita, Persani si Depresiunea Transilvaniei.

Desfasurare pe aliniamentul : Ilva Mica, Mijlocenii Bargaului, Bistra, Eremitu pe Niraj, Sovata, Praid, Bradesti pe Tarnava Mare, Lueta, Racos, pe Olt.Este sinuoasa cu patrunderi spre E in spatiul vailor si cu retrageri spre V in dreptul unor culmi subcarpatice ccare la partea superioara au o stiva groasa de aglomerate vulcanice.