Ciudad de Mexico

Caractere generale ale Mexicului. Mexicul este un stat federal (Statele Unite Mexicane) compus din 31 state şi districtul federal (Ciudad de Mexico), cu o populaţie de circa 100 mil, densitatea medie fiind de 50 loc./km.

Relieful Mexicului, predominant muntos şi de podiş şi cu câmpii litorale este format din: Sirra Madre Occidentală (3539 m), Sierra Madre Orientală (4054 m în vf. Nevada), Sierra Transversal (formată din aparate vulcanice impresionante: Orizaba - 5700 m, cea mai mare altitudine din Mexic, Popocatepetl, Paricutin), Sierra Madre de Sud (peste 3500 m), Podişul Central Mexican au Meseta Central (cuprins între graniţa cu SUA şi Sierra Transversal, este predominant vulcanic), Câmpia de la Golful Californiei şi Oceanul Pacific (are caracter nisipos - în nord, cu dune de nisip, lagune şi cordoane litorale), Câmpia de la Golful Mexic (dune litorale, ţărm cu lagune, cordoane), Peninsula Yucatan (este un platou calcaros presărat cu înălţimi colinare de sub 300 m), Peninsula California (peste 1000 km lungime şi înălţimi ce trec de 3000 m).

Clima Mexicului este foarte diversă, variind de la nord la sud dar şi cu altitudinea. Altitudinal se disting următoarele etaje climatice: tierra caliente, în zonele joase (temperaturi medii anuale de 250C), tierra templadas, mai ales în nord, la contactul cu Pod. Mexic (15-250C), tierra frias şi tierra geladas, în ţinuturile înalte (sub 150C). În partea nordică clima este uscată, până la deşertică în Campia de la Golful Californiei, Peninsula California şi în nordul Podişului Mexican (pe întinse suprafeţe cad preciptaţii reduse, sub 250 mm/an → Deşertul Sonoran), iar în sud este tropical umedă (1000-2000 mm/an - Sierra Madre de Sud, Peninsula Yukatan).

Principalele sisteme hidrografice sunt: Lerma (în lungul său se află marele canion Baranca-Grande, cataractele de la Guadalajara, precum şi lacul Chapala, cel mai mare din ţară), Balsas (cu numeroase cataracte şi forme carstice), Sonora, Yaqui, Fuerte, care se varsă în Golful Californiei, Rio Grande şi Panuco.

Vegetaţia este formată din păduri de pin şi stejar, în regiunile montane, tufişuri de chapparral, vegetaţie de deşert cu cactee, yucca, opunţii şi ierburi stepice, în nordul şi nord-vestul Mexicului, păduri tropicale, în Siera Madre de Sud şi Peninsula Yukatan (aici tipice sunt pădurile tropicale umede).

Principalele grupuri amerindiene sunt: maya (în Yucatan), zapotec (în estul statului Oaxaca), mixtec (în vestul statului Oaxaca), olmec, toltec etc. Veniţi dinspre nord, aztecii fondează în 1176 oraşul Tenochtitlan, astăzi Ciudad de Mexico, şi includ în imperiul lor o mare parte a teritoriului central mexican.

Cucerirea spaniolă (Hernan Cortez, 1521) declanşează procesul de metişaj în care, datorită ponderii însemnate, predomină caracterele rasiale amerindiene. Metişii reprezintă circa 75 % din populaţie, urmaţi de amerindieni (14%) şi albi (10%). Mai mult de jumătate din populaţie este concentrată în partea sudică a Podişului Mexican (unde se află şi Districtul Federal), iar peste 90% din populaţie este catolică. Limba oficială este spaniola, alături de care se mai vorbesc circa 60 de limbi amerindiene (maya, zapoteca, mixteca, otoma, huasteca, nahuatl - limba Imperiului Aztec, este astăzi vorbită de aproape un milion de locuitori).

Economia se bazează pe importante resurse naturale, în principal de subsol, unul din cele mai vechi minereuri exploatate fiind argintul (locul 1 pe glob - mina Real de Angeles este cea mai mare din lume). După 1900, descoperirea petrolului şi valorificarea lui a reprezentat un reviriment important pentru economia ţării, primele câmpuri petrolifere fiind descoperite în regiunea Golfului între Tampico şi Tehuantepec. Foarte răspândită este industria textilă, ramură tradiţionă, bazată în special pe bumbac, iar la graniţa cu SUA s-a dezvoltat industria de vârf.

Condiţiile climatice sunt cele care au impus tipul agriculturii din Mexic, pondere importantă având metodele tradiţionale (agricultură de subzistenţă-porumb, fasole), în regiunile locuite în special de amerindieni. Culturile tropicale (cafeaua, trestia de zahăr, vanilie, cacao, banane, ananas, papaya, mango), importante ca pondere în economia agricolă, au mare răspândire în sud. Principala cereală cultivată în Mexic este porumbul, un loc important ocupând şi la cultura sorgului. În lungul coastei Golfului Mexic (zona Campeche) se pescuiesc creveţi, sardele şi ton iar pe coasta Baja California homari.

O importantă cultură, îndeosebi în nordul Yucatanului, practicată în ferme mici, este cea de henequen (agavă) din care se obţin fibre rezistente pentru industria textilă. Tot agavele (maguey) stau la baza producerii de băuturi alcoolice, precum tequila şi pulque. Principalele distilerii de tequilla se află în oraşul Tequila, din statul Jalisco (locul de naştere al băuturii). O altă băutură obţinută din agave este mezcal (produsă în Oaxaca).

Potenţialul turistic este extrem de bogat şi variat, compus din peisaje naturale (parcuri naturale - Cumbres de Monterrey, vulcani - Popocatepetl, coaste spectaculoase), vestigii şi monumente aztece (Teotihuacan, Tula, Cholula, Xochicalco), maya (Chichen-Itza, Uxmal, Mayapal), monumente coloniale (catedralele din Guadalajara sau Ciudad de Mexico) sau staţiuni litorale (Acapulco, Cancun, Tampico, Manzanillo, Mazatlan, Guaymas).

Gastronomia. Bucătăria mexicană s-a format din amestecul stilurilor de gătit preColumbiene (maya, aztec) cu cel adus de conchistadori. Prin urmare orezul, carnea de porc, vită şi pui, vinul, usturoiul etc. aduse de conchistadori, au fost amestecate cu ardeiul iute, cacaoa, porumbul şi multe alte ingrediente pe care le foloseau aztecii şi mayaşi. Fasolea este un ingredient aproape nelipsit din bucătăria mexicană, indiferent dacă este fiartă sau prăjită în untură. Mancarea mexicană este recunoscută ca fiind foarte picantă, cu gusturi intense şi foarte variate. Tortilla este un fel de lipie făcută din făină de porumb (se obţine din boabe de porumb care au fost în prealabil fierte până când coaja boabei de porumb se crapă). Fajita este tortilla cu carne la grătar, iar salsa este un sos (verde sau roşu)). Burrito este un amestec de fasole, orez şi/sau carne, învelite în tortilla încălzită (de obicei pe gratar). Taco (termen generic precum cel englez de sandwich) este un alt fel de mâncare specific mexicană care are la bază tortilla.

Ciudad de Mexico (Mexico City) este o mare metropolă situată în extremitatea sudică a Podişului Mexican, la 2250 m altitudine, cu o populaţie de 12 mil. loc. (peste 22 mil. loc. aglomerarea urbană). Pe actualul teritoriu aztecii întemeiază în 1176 oraşul Tenochtitlan, care din 1321 devine capitala Imperiului Aztec. În prezent este un mare centru politic, industrial (1/2 din producţia industrială a ţării), financiar, de transport, cultural (Universidad Nacional Autonoma de Mexico -1551) şi turistic.

Infrastructura de transport. Aeroportul Internaţional Benito Juarez, situat în estul oraşului, este principalul aeroport al oraşului şi al ţării. La 50 km sud-vest, în oraşul Toluca, se află Aeroportul Internaţional Adolfo Lopez Mateos, folosit, în special, pentru cursele interne, spre Monterrey, Cancun, Guadalajara, Tijuana. Accestul de la aeroport spre oraş este asigurat de linii de autobuz, metrou şi taxi. Legăturile cu interiorul ţării se pot face pe calea aerului (cele mai rapide), pe şosea sau pe calea ferată. Transportul de persoane pe calea ferată nu este prea dezvoltat, remarcându-se doar Chihuahua Pacifico (Chepe), între Chihuahua şi Los Mochis (pe coasta Oceanului Pacific), ce traversează Sierra Madre Occidental.

Mexico City deţine patru terminale majore de autobuze, la care se ajunge rapid cu metroul: Terminal de Autobuses del Norte (oferă legături, în special, cu partea nordică a statului: Reynosa, Matamoros, Ciudad Juarez, Nuevo Loredo şi SUA), Terminal de Autobuses del Poniente (folosit pentru partea vestică a ţării: Collima, Manzanillo, Toluca), Terminal de Autobuses del Sur „Taxqueña” (utilizat pentru destinaţiile sudice: Acapulco, Oaxaca, Puelba) şi Terminal de Autobuses del Oriente „Tapo” (deserveşte destinaţiile dela Golful Mexic şi Peninsula Yucatan: Veracruz, Merida, Cancun, Campeche).