Clima Pământului

Clima este efectul pe termen lung al radiaþiei solare asupra suprafeþei variate ºi asupra atmosferei Pãmântului, care se manifestã prin schimbãri ale factorilor atmnosferici în timp ce acesta se roteºte.

Cel mai bine poate fi înþeleasã ca media schimbãrilor de temperaturã anuale combinatã cu media precipitaþiilor dintr-o anumitã zonã geograficã.

Uscatul si marea fiind foarte diferite, reacþioneazã diferit cu atmosfera terestrã, unde masele de aer circulã permanent. Variaþiile zilnice ale factorilor meteorologici dintr-o anumitã zonã geograficã constituie VREMEA, în timp ce CLIMA este sinteza pe termen lung a acestora.

Vremea este determinatã de valorile factorilor meteorologici: temperatura, umididatea aerului, directia si viteza vântului, presiunea atmosfericã, turbulenþa aerului, cantitatea si felul precipitaþiilor. Acesti factori se mãsoarã cu instrumente specifice termometre, barometre, hidrometre, giruete s. a. Valorile mãsurate pe perioade lungi de timp (ani sau decenii) prelucrate statistic ne dau informaþii despre clima unei regiuni.

Cuvântul CLIMÃ vine din limba greacã, unde klima înseamnã înclinaþia soarelui. Clima este influenþatã în principal de radiaþia solarã ºi variaþiile sale anuale, de latitudine, dar ºi de structura complexã a atmosferei, de altitudine, de apropierea de ocean sau de mare, de formele de relief (mai ales muntii si dealurile).

Clima are efecte profunde asupra tuturor formelor de viaþã de pe Pãmânt, microorganisme, plante, insecte, animale, pãsãri si oameni. Activitatea oamenilor poate afecta clima prin:

-modificarea scoarþei terestre

-tãierea pãdurilor

-secarea lacurilor, bãlþilor ºi mlaºtinilor

-poluarea industrialã.

Cele mai periculoase modificãri climaterice produse de om sunt cele datorate poluãrii industriale în atmosferã cu bioxid de carbon si cu freon. Poluarea cu bioxid de carbon în cantitãþi foarte mari produce efectul de serã, adicã încãlzirea excesivã a atmosferei, iar poluarea cu freon afecteazã stratul protector de ozon din pãturile înalte ale atmosferei care ne aparã de radiaþiile ultraviolete.

Zonele climatice

Clima unor regiuni de pe glob este descrisã prin termeni generici, stabiliþi dupã zonele unde aceste caracteritici se pot observa cel mai bine. Din acest punct putem trasa mai multe zone climaterice, care sunt asezate sub forma unor centuri în jurul Ecuatorului, pânã la poli în fiecare dintre emisfere. Zonele climaterice respective pot fi diferenþiate dupã aria vânturilor dominante, dupã scara temperaturilor, dupã scara precipitaþiilor sau dupã rãspândirea vegetaþiei si a faunei.

Existã numeroase clasificãri ale zonelor climatice care împart globul în sase zone climatice principale (numite A, B, C, D, E si H) si apoi în subzone climatice în functie de temperatura medie si de natura precipitaþiilor. Astfel: