Climatologie

I. METEOROLOGIE

L I. NOTIUNI INTRODUCTIVE

1. 1. 1. OBIEC'I' SI DEFINITIE

Meteorologia, rarnura a geofizicii, stcrdiaza fenomenele si procesele frzice din atinosfera terestre, ur scopul cunoavterzii legiz4ilor ce le detennirra aparitio $i evolutia, interre/atiile $i intercanditiorzarea lor.

Meteor, in limbs elinA desemneaza un fenomen ce se produce ?n atmosfera, ceva ce exists sau se produce in atmosfera. Cuvantul, patrons in mai tooate limbile europene, a stat la baza denumirii acestei ramuri de stiinta, meteorologia, denumire patrunsa in limbs romana, grin intermediul Iimbii franceze. Ca stare, desemneaza fenomene ce se produc in atmosfera, cauzate de prezen><a apei, luminii, electricitatii, particulelor de pe scoarta terestra si altele.

Principalul scop al meteorologiei este prognoza. De baza in problematica meteorologiei, ca si a climatologiei, este studiul energiei solare, aa proceselor sale de transformare, a dinamicii atmosferei. Studiul meteorologiei si climatologiei se face prin analiza integrate. Invelisul atmosferic, component a1 geosistemului, este studiat sub raportul conexiunilor, al reIatiilor reciproce, reversibile, al interconditionarii cu celelalte invelisuri terestre. Integrarea geografica se realizeaza raportand 5i incorporand fenomenele si procesele atmosferice in complexul geosistemic. Pentru cunoasterea numecoa elor procese si fenomene din atmosfera, a cauzelor ce le genereaza si a legaturii de interdependenta dintre ele, meteorologia foloseste un ansamblu de date, rezultate, mijloace si metode preluate din intreaga stiinla, in principal din fizicA, apoi din matematica, geografie, utilizand cele mai avansate tehnologii.

Princ palele fenomene si procese fizice ce se desfssoara in atmosfera suet de nature termo-convectivA si au ca auras primers de energie radiatia. soles transformata in caldura la nivelul suprafetei terestre. Aceste fenomene si procese din atmosfera, depind de modificArile principalelor insusiri fizice ale aerului, care, ca si ale oricarui gaz surtt;temperatura, volumul si presiunea. Acesti parametri, strans legati intre ei, se supun legilor fizicii gazelor. Umezeala aerului, impuritstile si ionizarea gazelor maresc complexitatea legitstilor carom se supune atmosfera, ca si faptul ca volumul de gaze al atmosferei nu este inchis, ci in contact cu suprafata terestre, extrem de divers, care it influenteaza dinspre panes inferioara, tar limits superioars eats difuza, contactul cu spatiul cosmic fAcandu-se prin strafe de gaze diferite, din ce in ce mai rarefiate, inter in stare molecules, apoi atomica. Misesrile de rotatie si revolutie ale Psmantului confers o dinamics specifics atmosferei. Procesele si fenomenele principals ce se produc in atmosfera Bunt insotite de fenomene secundare, generate de prezenka apei, electricitAtii, de fenomene optice sau acustice_ In stratul inferior sunt dominants influentele suprafetei terestre, cu care au Ioc schimburi permanents de cAldurd si umezeaIS. Schimburile de enrgie dintre atmosfera si suprafata terests suet controlate de cstre factorii geografici, fapt din care rezida legaturile meteorologist cu geografia.

Totalitatea fenamenelor Si proceselor atrnasferzce ce caracterizea°e stares ,frzice a atrrrosferei in

intr-un anumit moment si loc, constituie vremea

Succesiunea in timp a diferitelor steri frzice ale atrnasferei, in continua sclrimbare, reprezirrta rnersul sau evolutia vreinii.

Vrernea se caracterizeaza prin totalitatea determinarilar cantitative si calitative ale diferitelor- irrsu$iri de stare a atnr,osferei ca ~i asupra proceselor frzice ce se produc in atmosfera, nunrite elerrzerrte rrreteorologice. Acestea suet: radiatia sofas (acest element find si principalul factor climatogenetic), temperattira, presiunea, vantul, umezeala, nebulozitatea si precipitatiile_ Parametrii elementelor meteorologice aunt deterrninati prin inssuratori meteorologice.

Se adarrga rnanifestari Jiziee secrrndczre; insrr.~iri fizice seczcndare ale elementelor- rnetearalagice, generate de pr-ezenta apei in atrnosfere, in sr.rsperrsie, caa'ere sarr deprrsa pe sr.rprafata terestre, fenomene optice:, electrice, aecrstice sau alts caracteristici secundare, care poar•ta rncrrrele de ferrornene

ineteorologice. Mssurarea si aprecierile asupra fenomenelor meteorologice se efectueaza de eels mai molts on tars aparatus.

Principals categorie de fenomene (nrrmite Si meteor'} o constitute hidrometeorii, produsi de prezenta apei in atmosfera, in suspensie, cadere sau depusa pe -suprafata- terestra. -Se~adauga fotometeorii, produsi de-prezenta luminii, electrometeorii, produsi de electricitatea atmosferica si alte fenomene ce nu se Tncadreaza in categoriile mentionate.