Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Geografie
Conține 11 fișiere: doc, docx
Pagini : 64 în total
Cuvinte : 36491
Mărime: 274.87KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Constantin Rusu

Extras din document

România reprezintă o realitate geografică complexă, fizică şi umană, care se studiază pe baza unor concepte şi a unei metodologii proprii care cuprinde metode clasice şi moderne specifice Geografiei, dar şi unor ştiinţe conexe (în special din domeniul geologic).

Realitatea geografică a teritoriului românesc este abordată în viziune sistematică pentru că acest teritoriu se comportă ca un sistem deschis, dinamic, deci în plin proces de evoluţie, sistem care prezintă o structură proprie cât şi funcţii complexe.

Sistemul geografic al României se compune din 2 mari subsisteme: sistemul fizico-geografic şi sistemul antropo-geografic.

În cadrul celor 2 subsisteme se regăsesc o serie de componente aflate în interacţiune şi care funcţionează pe baza unor relaţii: sistemul relaţiilor fizico-geografice şi sistemul relaţiilor antropo-geografice, cele două formând sistemul relaţiilor geografice.

Între cele 2 subsisteme (fizico-geografic şi antropo-geografic) există relaţii de dominanţă, eventual de subordonare.

În cadrul sistemului geografic avem de-a face cu o serie întreagă de intrări în sistem, de obicei intrări de energie şi de masă, dar şi cu ieşiri din sistem, sub formă de energie şi de masă.

Domeniul de studiu al GFR are în vedere analiza componentelor sistemului, componente privite individual dar şi a relaţiilor care se stabilesc între aceste componente. Astfel, componentele sistemului sunt înlănţuite logic şi se condiţionează reciproc. Din acest motiv, se vor analiza componentele şi relaţiile dintre acestea pentru ansamblul teritoriului românesc.

Categorii ale sistemului geografic:

A) mediul abiotic, în care avem de-a face cu următoarele componente:

- geologic (L - litologie)

- relief (R)

- climatic (C)

- hidric (H)

B) mediul biotic, cu următoarele componente:

- vegetaţia (V)

- fauna (F)

C) solul (S) – funcţionează pe baza tuturor celorlalţi factori menţionaţi mai sus.

D) omul (A)

În cazul GFR discutăm despre un teritoriu predefinit, motiv pentru care GFR aparţine şi domeniului de studiu al Geografiei Regionale.

Poziţia geografică a României pe Glob

România este situată în Emisfera Nordică, aproximativ la mijlocul distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord. O consecinţă a acestui fapt este climatul temperat. Acest climat este determinat de fluxul energetic, radiaţia solară de pe teritoriul românesc având o valoare medie în comparaţie cu valorile din zona caldă şi zona rece.

Prin partea sudică a României trece paralela de 45° latitudine N, iar prin partea centrală trece paralela de 46° latitudine N (Variaş – Zam - Vinţu de Jos – Agnita – Hoghiz - Târgu Secuiesc – Soveja – Pufeşti - Suceveni).

În longitudine, România este situată în Emisfera Estică, prin partea centrală a ţării trecând meridianul de 25° longitudine E (Lunca Ilvei – Sovata – Făgăraş – Roşiori de Vede - Ciuperceni). Poziţia în longitudine determină fusul orar al României, practic faţă de meridianul de 0° ora oficială fiind decalată cu 2 ore.

Poziţia matematică a României pe Glob este determinată de coordonatele geografice în funcţie de extremităţile ţării.

Coordonatele latitudinale extreme:

- 43°37'07'' latitudine N, pe Dunăre în dreptul localităţii Zimnicea.

- 48°15'06'' latitudine N, la Horodiştea.

Coordonatele longitudinale extreme:

- 20°15'44'' longitudine E, la vest de Beba Veche.

- 29°41'24'' longitudine E, la est de localitatea Sulina, la ţărmul Mării Negre.

Consecinţe ale poziţiei matematice:

- dispunerea României pe aproape 5° latitudine N determină apariţia zonalităţii fito-pedo-climatice (zonalitate orizontală).

- durata inegală a zilelor şi a nopţilor, astfel ziua cea mai lungă se înregistrează la solstiţiul de vară în punctul extrem nordic al României (16h3min în N extrem, respectiv 15h26min în sudul extrem), în timp ce ziua cea mai scurtă se înregistrează la solstiţiul de iarnă în punctul extrem nordic, cu o diferenţă de aproximativ jumătate de oră (8h21min în N, respectiv 8h56min în S).

- consecinţa poziţiei în longitudine este dată de expunerea teritoriului românesc faţă de Soare în cadrul unei rotaţii complete a Pământului pe un interval de timp t = 37'42''. În momentul producerii amiezii se întârzie de la E la V cu 8,5 minute la Iaşi, cu circa 15 minute la Bucureşti, 24 minute la Cluj şi 34 minute la Timişoara.

Preview document

Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 1
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 2
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 3
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 4
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 5
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 6
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 7
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 8
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 9
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 10
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 11
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 12
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 13
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 14
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 15
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 16
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 17
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 18
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 19
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 20
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 21
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 22
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 23
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 24
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 25
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 26
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 27
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 28
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 29
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 30
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 31
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 32
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 33
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 34
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 35
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 36
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 37
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 38
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 39
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 40
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 41
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 42
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 43
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 44
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 45
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 46
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 47
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 48
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 49
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 50
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 51
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 52
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 53
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 54
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 55
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 56
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 57
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 58
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 59
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 60
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 61
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 62
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 63
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 64
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 65
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 66
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 67
Concepția Sistemică în Geografia Fizică și Domeniul de Studiu al GFR - Pagina 68

Conținut arhivă zip

  • Conceptia Sistemica in Geografia Fizica si Domeniul de Studiu al GFR
    • 1.GFR - CURS I.doc
    • 10.GFR - CURS XIII.docx
    • 2.GFR - CURS II.doc
    • 3.GFR - CURS III.docx
    • 4.GFR - CURS IV.docx
    • 5.GFR - CURS V.docx
    • 6.GFR - CURS VI-VII.docx
    • 7.GFR - CURS VIII.docx
    • 8.GFR - CURS IX-X.docx
    • 9.GFR - CURS XI-XII.docx
    • CURS 12-13-14 GFR.doc

Alții au mai descărcat și

Alpii Francezi

Introducere Alpii reprezintă un lanţ muntos din Europa, care se întinde din Austria şi Slovenia până în sud-estul Franţei, trecând prin nordul...

Statele Mediteraneene

STATELE MEDITERANEENE Curprinsă întreEuropa centrală, Asia occidentală şi Africa de nord , cu 2,5 milioane de km² şi aproximativ 3.860 km lungime...

Clima Polara si Subpolara - Studiu de Caz Finlanda si Rusia

Clima este efectul pe termen lung al radiaţiei solare asupra suprafeţei variate şi asupra atmosferei Pământului, care se manifestă prin schimbări...

Statele Unite ale Americii

SUA constituie al patrulea stat ca marime dupa suprafata si al treilea ca populatie, fiind prima putere economica a lumii contemporane. POZITIA...

Statele Unite ale Americii - Superputere

1. Puterea si hegemonia – semnificatii geopolitice In geopolitica clasica, problema puterii este abordata in raport cu statul, iar adevarata...

Mediul Pădurilor Boreale

CAPITOLUL I: DEFINITIE, CARACTERISTICI 1. TAIGAUA este denumirea ruseasca a pădurii boreale. Ea reprezintă vegetatia caracteristica regiunilor...

Muntii Carpati

Carpatii Romaniei apartin sistemului muntos alpino-carpato-himalaian, ce cuprinde aria intercontinentala a Euroasiei. Lantul carpatic incepe la...

Analiza Asezarilor Umane din Statele Unite ale Americii

Analiza aşezărilor umane din S.U.A. 1. Factori de favorabilitate cu privire la dezvoltarea aşezărilor umane Statele Unite ale Americii, sau ceea...

Ai nevoie de altceva?