Demografie

1.1. Obiectul si problematica acestei stiinte

Demografia, asa cum sugereaza si etimologia cuvântului (demos = popor, populatia, graphia = scriere despre), este stiinta despre populatie. În mod conventional întemeietorul acestei stiinte este considerat belgianul Achille Guillard care a utilizat pentru prima data termenul în anul 1855 în lucrarea „Elemente de statistica umana sau demografie comparata” unde defineste demografia ca „istoria naturala si sociala a speciilor umane sau cunoasterea matematica a populatiilor, a schimbarilor lor generale si a conditiei lor fizice, civile, intelectuale si morale.”

Asemenea majoritatii stiintelor, demografia poate fi definita într-un sens îngust sau într-unul larg. În cel mai îngust sens, demografia este stiinta care studiaza variabilele demografice de baza ale populatiei: marimea (numarul), distributia teritoriala, structura (compozitia) si miscarea (schimbarea). Astfel înteleasa, si purtând denumirea de demografie formala sau pura sau matematica, ori de analiza demografica, aceasta stiinta abordeaza populatia oarecum „în sine”, neluând în consideratie contextul concret-istoric în care aceasta traieste, conditionarile, determinarile si implicatiile de natura social-economica ale fenomenelor si proceselor demografice. Ea se rezuma la descrierea si masurarea acestora.

Definita într-un sens mai larg, demografia este stiinta care, pe lânga studiul variabilelor demografice ca atare ale populatiei este interesata si de studierea unor caracteristici aditionale ale populatiei, cum ar fi cele etnice, economice sau sociale, precum si a conditionarilor, determinarilor si implicatiilor social-economice ale fenomenelor si proceselor demografice. Astfel înteleasa, si purtând denumirea de demografie sociala, studiul populatiei sau sociologia populatiei, aceasta stiinta abordeaza populatia într-o maniera concret-istorica si o considera ca o variabila, e drept de o importanta deosebita, a ansamblului social, ca un sistem specific al sistemului social global.

Demografia este o stiinta având doua niveluri – unul empiric, descriptiv si unul teoretic explicativ, care se presupun si se conditioneaza reciproc. Nivelului empiric i-ar corespunde ceea ce s-ar putea numi statistica populatiei (sau analiza demografica), iar celui teoretic-explicativ – teoria populatiei. De asemenea, demografia are o dubla finalitate: una cognitiva (ea vizând cunoasterea formelor si proceselor demografice si o multipla determinare si implicatie a acestora) si una practic-actionala (vizând folosirea cunostintelor obtinute ca instrument de actiune în vederea determinarii sau influentarii în directia dorita a cursului evolutiei demografice a unei populatii). Finalitatea cognitiva confera demografiei statut de stiinta, iar finalitatea practic-actionala – concretizata în politica demografica sau a populatiei – confera acestei stiinte statut de instrument eficace de actiune practica.

Dezvoltarea demografiei ca stiinta este dependenta, într-o masura decisiva, de calitatea si acuratetea datelor demografice disponibile si de nivelul de dezvoltare a metodelor de analiza a acestor date.

1.2. Tipuri de date demografice

Prin date demografice întelegem informatiile referitoare la toate variabilele demografice ale unei populatii (numar, distributie teritoriala, compozitie si miscare sau schimbare). Datele demografice pot fi date directe sau date indirecte.

Datele directe sunt acele date sau informatii care sunt culese, recoltate cu o finalitate dominanta explicit demografica si care, de regula, se refera la întreaga populatie. Principalele surse de date directe sunt: recensamintele populatiei; anchete demografice pe baza de esantion; registrele de evenimente vitale (nasteri, casatorii, divorturi, decese) si înregistrarile continui ale populatiei.

Datele indirecte sunt acele date sau informatii care sunt culese cu o alta finalitate dominanta decât cea explicit demografica si care, de regula, se refera la un segment mai mare sau mai mic de populatie. Asemenea date ar fi, de exemplu, cele privind înrolarile scolare, populatia activa sau ocupata, constructia de locuinte etc.