Destinația Mongolia

Caractere generale. Mongolia este o republică parlamentară cu o suprafaţă de 1,65 mil. km2 şi o populaţie de 2,6 mil.locuitori, situată în partea central-estică a Asiei, între Rusia şi China. Este divizată în 21 provincii (numite în mongolă aimag), capitala fiind o unitate administrativă separată.

Circa 80% din teritoriul ţării se află la o altitudine de peste 1000 m, principalele unităţi fizico-geografice fiind: Munţii Altaiul Mongol (în partea vestică, care cuprind şi cea mai mare altitudine din ţară - Vf. Khuiten, 4374 m, din Masivul Tavan Bogd), Munţii Khangai (în partea central-nordică a ţării), Depresiunea Marilor Lacuri (între Munţii Altai şi Munţii Khangai), Munţii Khentii, Deşertul Gobi (în partea sudică), Stepa Dornod şi Munţii Marele Khyngan (ambele în partea estică).

Clima este temperat continentală, cu ierni lungi, reci şi uscate şi veri scurte, blânde şi relative umede. Soarele străluceşte mai mult de 200 zile/an, de unde şi denumirea de “Ţara cerului albastru”, precipitaţiile variind între 100 mm/an în sud şi 600 mm/an în regiunile montane din nord şi vest. Bazinul lacului Uvs, din nord-vestul Mongoliei, este cunoscut ca unul dintre cele mai reci locuri din Asia, temperaturile cele mai mici coborând la -580C.

Reţaua hidrografică, mai bogată în jumătatea nordică, este reprezentată de trei râuri importante (Selenge, Orkhon şi Kherlen) şi numeroase lacuri, unele foarte mari (Khovsgol, Uvs, Terkhiin Tsagaan).

Vegetaţia, care se modifică de la nord la sud şi cu altitudinea, este formată din păduri de conifere, în partea nordică şi în zonele montale înalte, păduri mixte, silvostepă, în ariile montane mai joase, stepă, bine dezvoltată în partea centrală şi de nord-est, stepă aridă, în Depresiunea Lacurilor şi ca o zonă de tranziţie spre deşert şi vegetaţia deşertică, în partea sudică.

Fauna este variată, cu multe specii ameninţate: calul sălbatic takhi, măgarul sălbatic, cămila sălbatică, leopardul zăpezilor, capra sălbatică, oaia sălbatică Argali, gazela mongolă, ursul gobian.

Aproximativ 30% din populaţie este nomadă sau seminomadă iar 60% sub 30 ani (natalitatea este de peste 24‰). Etnicii mongoli numără 90% din populaţie, fiind dominaţi de grupul khalkha (86% din etnicii mongoli). Limba oficială, mongola, se bazează pe dialectul khalkha, din familia altaică, ce utilizează alfabetul chirilic şi este vorbită de 90% din populaţie.

Religia predominantă este budismul tibetan (lamaismul, adoptat din secolul al XVI-lea), existând şi musulmani (4% - kazakhii) şi shamanişti (frecvent se pot vedea simboluri-totemuri şamaniste numite ovoo). Tsam este un dans sacru, budist, de binecuvântare a puterilor divine. Din anul 1930 religia (până la căderea comunismului) este puternic afectată de ideologia stalinistă, multe mănăstiri fiind închise sau distruse.

Economia este bazată pe agricultură – creşterea animalelor (oi, capre, vite, cai, cămile, iaci; terenul arabil este sub 1%) şi minerit (cupru, cărbune, molibden, tugsen, cositor, aur), resurse de bază ale industriei. Caii reprezintă simbolul naţional al Mongoliei. Cultura ţării s-a bazat pe cai din timpuri foarte vechi, mongolii având o puternică legătură cu pământul şi spiritele sale.

Infrastructura de transport este slab modernizată, cea mai însemnată cale ferată fiind Trans-Mongolian Railway, ce se desprinde din Transsiberian (de la Ulan Ude), trece prin Ulaanbaatar şi apoi se îndreaptă spre Beijing. Principala poartă aeriană este Aeroportul Internaţional Chinggis Khaan, din capitală, folosit de companii aeriene naţionale precum Mongolian Airlines sau Aero Mongolia. Sunt unele firme care închiriază maşini de teren la preţul de circa 0,5-0,7$/km.

Construcţia tradiţională mongolă este yurta, cunoscută aici sub denumirea de ger, construcţie ideală pentru stilul de viaţă şi condiţiile de mediu din Mongolia. Poate fi uşor ridicată, demontată şi transportată, având două componente de bază, cadrul de lemn şi acoperişul de pânză. Uşa este îndreptată, în toate cazurile, spre sud, iar spaţiul din interior este divizat convenţional în 3 compartimente: locul femeilor (în est), locul bărbaţilor (în vest) şi locul numit khoimor (în partea nordică), fiind cel mai important din iurtă, aici păstrându-se obiectele dragi, de valoare, armele, instrumentele muzicale şi piese de mobilier.

Spaţiile de cazare şi gastronomia. Spaţiile de cazare moderne se găsesc, în special, în Ulan Bator, dar bine răspândite sunt câmpurile de iurte. În capitală, se găsesc o serie de hoteluri modernizate, precum: Ulaanbaatar Hotel (5*), Chinggis Khan (4*) sau Palace Hotel (3*). În diverse locaţii din ţară, în apropierea destinaţiilor turistice majore, sunt amenajate câmpuri de iurte (între 5-50 iurte), unele cu diverse facilităţi (restaurante, magazine de suveniruri, toalete, electricitate, poştă electronică). Câmpul de iurte Mongon Mod, localizat în Kharakorum, 450 km de Ulan Bator, cuprinde 30 iurte, cu 2 paturi în fiecare yurtă, restaurant, toaletă, duş, saună, mail service. Preţul, pentru intervalul 15.05-15.09, este cuprins între 30$ (cazare şi mic dejun) şi 50$ (pensiune completă). Cazarea este cu circa 10% mai mare în timpul Festivalului Naadam (7-14 iulie).

Gastronomia tradiţională a Mongoliei este specifică modului de existenţă nomad, fiind reprezentată din preparate culinare pe bază de carne şi lapte. Airagul, obţinut prin fermentarea laptelui de iapă, este băutura cea mai răspândită. Horhog (khorkhog) este un fel tradiţional de mâncare cu carne, foarte popular în câmp, preparat pentru mai multe persoane. Carnea, de oaie, este tăiată în bucăţi mari şi gătită cu pietre fierbinţi într-un vas de aluminiu. Se mai pot adăuga cartofi, morcovi şi piper. Hushuur (khuushuur) se obţine din carne de oaie sau vită tocată, cu ceapă, sare şi piper. Boortsogul este un pesmet, de forme variate, făcut în ulei fierbinte, ingredientele utilizate fiind: făină, sare, zahăr şi unt.

Atracţiile turistice ale Mongoliei sunt centrate pe frumuseţea peisajelor, istorie şi cultură. Ţara are diverse specii de floră şi faună, inclusiv animale rare, precum oaia sălbatică (argalul), taki (calul Przewalski), cămila bactriană, leopardul zăpezilor şi ibexul. Fosile de dinosaur au fost descoperite în deşertul Gobi, multe exponate fiind întâlnite în Muzeul de Istorie Naturală din Ulaanbaatar. Istoria statului este centrată pe faimosul Chinggis Khaan (numit în străinătate Genghis Khan), care în secolul XIII, a creat un mare imperiu, unind triburi variate. Sărbătoarea naţională majoră este Naadam, un festival de vară, anual, cu întreceri (lupte, curse de cai, trageri cu arcul), cântece şi dansuri. Tsagaan sar este noul an, ce marchează sfârşitul iernii şi venirea primăverii.