Destinații turistice pe glob - Australia

Caractere generale. Australia este situată în emisfera sudică, având ca limite: Marea Timos (NV), Marea Arafura (N), Marea Coralilor (NE), Marea Tasmaniei (SE) şi Oceanul Indian (V, S). Este compusă dint 6 state (New South Wales, Victoria, Queensland, South Australia, Western Australia, Tasmania), două teritorii (Teritoriul de Nord şi Teritoriul Capitalei) şi o serie de teritorii dependente (ex. Norfolk, Lord Howe, Ins. Mării Coralilor, Teritoriul Antarctic Australian). Suprafaţa este de 7,6 mil.km², fiind dispus pe circa 4000 km de la est la vest şi 3200 km de la nord la sud.

În anul 1770 James Cook atinge ţărmul răsăritean al continentului, venind din Noua Zeelandă şi proclamă posesiune engleză toată zona descoperită de el, numind-o Noua Galie de Sud (New South Wales).

Podişul Vest Australia – se situează în jumătatea vestică a continentului, cu largă deschidere spre Oceanul Indian, fiind o peneplenă străveche, uşor ondulată şi cu altitudini medii reduse (cele mai mari abia depăşesc 1500 m – vf. Zeil = 1510m). În părţile marginale relieful este format din platouri structurale şi munţi reziduali vechi (M.MacDonnell, M.Hamersley), iar în partea centrală se situează o întinsă regiune de afundare tectonică, cu caracter deşertic (ex. Marele Deşert Victoria, Deşertul Gibson).

Câmpiile Centrale – situate între Podişul Vest Australian şi Munţii Marei Cumpene de Ape, sunt foarte variate ca peisaj. Câmpia Murray-Darling, situată în partea central-sudică, corespunde în mare măsură cu bazinele hidrografice ale celor două râuri; Câmpia Eyre se prezintă sub forma unei imense cuvete, cu întinse suprafeţe deşertice, iar Câmpia Carpentaria, din jurul golfului cu acelaşi nume, este influenţată de circulaţia musonică.

Munţii Marei Cumpene de Ape – reprezintă un sistem de munţi, podişuri şi dealuri cu altitudini nu prea ridicate, ce însoţeşte pe circa 3700 km ţărmul Oc.Pacific. În cadrul lor apar podişuri sub forma unor blocuri izolate separate de puternice linii de falie, podişuri vulcanice, relief carstic dar şi forme ale reliefului glaciar (Muntele Kosciusko, 2228 m – altitudinea maximă a Australiei).

Australia este un continent arid, peste 2/3 din teritoriu primeşte anual mai putin de 500 mm precipitaţii şi peste 1/3 din teritoriu mai puţin de 250 mm. Numai aproximativ 10% din teritoriu primeşte mai mult de 1000 mm/an. Cele mai multe precipitaţii din timpul verii cad în jumătatea nordică (2623 mm la Innisfail, în nord-est sau 1415 mm/an la Darwin), în timp ce, în partea sudică, precipitaţiile sunt mai bogate iarna (758 mm iarna la Perth).

Temperatura medie a lunii ianuarie (vara emisferei sudice) variază între 16°C la Hubart (sud), 22°C la Sydney (est), 23°C la Perth (sud-vest), 28°C la Alice Springs (Centru), 29°C la Darwin (nord) şi 34°C la Marble Bar (vest – cel mai fierbinte loc al Australiei). În iulie, iarna emisferei sudice, temperatura medie este cuprinsă între 8°C la Hobart, 12°C la Sydney, 13°C la Perth, 12°C la Alice Springs, 19°C la Marble Bar şi 26°C la Darwin.

Australia este ţara râurilor scurte (excepţie Murray – cel mai important sistem hidrografic al ţării), care seacă periodic, al lacurilor sărate (L. Eyre – cel mai mare) şi a marilor bazine arteziene (Marele Bazin Artezian).

Vegetaţia este foarte variată ca tipuri şi specii, de la păduri cu arbori înalţi (Eucalyptul gigantaea) sau păduri tropicale (în partea nord-estică) şi mangrove, la savane (cu eucalipţi), scrub (tufişuri de acacii şi eucalipţi pitici), până la vegetaţia deşertică din partea centrală a statului (Spinifex).

Fauna se deosebeşte de celelalte continente prin vechimea ei şi prin formele sale endemice. Aproape jumătate dintre cele aproximativ 230 specii de mamifere sunt marsupiale (cangurii, koala), ordin care împreună cu monotremele (echidna, ornitorincul) alcătuiesc formele cele mai simple ale mamiferelor. Numeroase sunt şi păsările (emu, casuar, pasărea liră) şi reptilele (crocodili, şerpi veninoşi, broaşte ţestoase).

Australia este o societate multiculturală (bine exprimată în marile oraşe) şi, în acelaşi timp, una dintre cele mai permisive şi tolerante societăţi din lume. Din totalul populaţiei, 92% o formează albii, cei mai mulţi fiind urmaşii emigranţilor britanici şi irlandezi. Restul populaţiei este alcătuită din asiatici (circa 5% în principal chinezi, vietnamezi, filipinezi), aborigeni (circa 2,3% - aprox 230.000) şi alţii. În Australia nu există religie oficială, separarea bisericii de stat şi libertatea exercitării religie au fost prevăzute în actul de constituire a comunităţii australiene. Diversitatea credinţelor religioase este reflectarea diversităţii culturale a populaţiei stabilite în Australia.

Aborigenii reprezintă primii locuitori ai Australiei. La venirea primilor colonişti europeni, la sfârşitul secolului al XVIII-lea, se estimează că Australia era populată de peste 300.000 băştinaşi, care trăiau în circa 500 triburi, la nivelul preistoriei, ca vânători, pescari şi culegători nomazi (nu cunoşteau agricultura, olăritul, arcul şi săgeata). Aborigenii, în cadrul migraţiilor, au sosit pe continent în mai multe valuri, cel mai vechi dintre aceste valuri se situează cu aproximativ 40.000 ani în urmă. Omul Mungo, ale cărui rămăşiţe au fost descoperite în 1974 lângă lacul Mungu – Noua Galie de Sud, reprezintă cel mai vechi om descoperit în Australia (40.000 ani).

Una dintre cele mai importante schimbări demografice din perioada modernă a fost transformarea Australiei dintr-o societate rurală în una puternic urbanizată. În prezent, circa 85% din populaţie trăieşte în oraşe (inclusiv suburbii), majoritatea pe coasta sud-estică, adică pe circa 1% din suprafaţa totală. Prima aşezare din Australia a apărut în 1788, când se înfiinţează o colonie penitenciară în Noua Galie de Sud, pe teritoriul actualului oraş Sydney. Oraşele australiene s-au dezvoltat, în prima fază, ca şi colonii penitenciare (Sydney, Brisbane), puncte strategice pentru protejarea comerţului (Perth) sau ca centre pentru comerţul local şi regional (Melbourne, Adelaide), iar ulterior ca oraşe miniere sau de servicii. Un moment important în evoluţia oraşelor australiene a fost descoperirea aurului (începând cu 1850) şi apoi a altor resurse.

Dezvoltarea socio-economică a Australiei a fost direct influenţată de existenţa şi valorificarea resurselor minerale. Această industrie a prosperat încă din primii ani ai statului australian, fiind însă puternic afectată de fluctuaţiile preţului resurselor pe piaţa mondială. Marea varietate a resurselor metalifere şi nemetalifere a permis dezvoltarea industriei prelucrătoare (construcţii de maşini, chimică, materiale de construcţii, textilă, alimentară).

Australia se remarcă printr-o infrastructură de transport modernă, variată ca tipuri, dar inegal distribuită în teritoriu. Cele mai dense căi de comunicaţie se regăsesc în partea de sud-est a continentului, în ce întinse suprafeţe din interior sunt accesibile, în principal, pe calea aerului.

Infrastructura de transport - majoritatea turiştilor străini vin din Australia cu avionul, principalele aeroporturi internaţionale fiind cele din Sydney şi Melbourne. Cursele interne sunt deservite de compania Qantas, care efectuează zboruri regulate între oraşele-capitală şi centrele regionale ale ţării (ex. zborul între Sydney şi Pertg durează circa 4 ore). Unele zboruri interne au preţuri preferenţiale pentru turişti străini, pachetele speciale incluzând adesea şi cazarea la un hotel mai ieftin. Transportul în interiorul Australiei se poate face şi cu autobuzul (durata este însă mult mai mare – ex. între Brisbane şi Cairns durează 24 ore), trenul (există o reţea modernă de căi ferate; călătoria între Sydney şi Perth, pe cel 3955 km durează 65 ore; frumoasă este şi călătoria între Adelaide şi Alice Springs cu The Ghan care durează 20 ore); maşini închiriate (mai costisitoare) sau cu vaporul (sunt rute în lungul coastei sau pe unele râuri interioare; între Melbourne şi Tasmania este un serviciu regulat de feribot, durata fiind de circa 14 ore).

Cazarea – În general, cazarea în Australia prezintă un standard ridicat, fiind prezente marile lanţuri hoteliere precum Sheraton sau Hyatt. Cazarea în Sydney este cu mult mai scumpă decât în oricare altă parte a ţării, preţurile variind în timpul anului. Cele mai luxoase sunt hotelurile de 4 stele (multe dintre lanţurile hoteliere), cu preţuri care încep de la 150 dolari australieni, dar şi numeroase hoteluri mai ieftine, confortabile şi îngrijite, cu preţuri de peste 50 dolari australieni sau cămine pentru tineri (15-20 dolari australieni).