Elementele morfometrice ale bazinelor de recepție ale râurilor

Masurarea unor elemente specifice anumitor zone de pe suprafata Pamantului determinata de cerinte practice a condus inca din antichitate la aparitia geo—metrie.

Cerintele actuale ale geografiei cantitative au facut necesara cunoasterea cat mai precisa a formelor de relief, fapt ce a atras aparitia in geografie a unei discipline care se ocupa cu masurarea acestora—morfometria. Cand elementele masurate se refera la un bazin hidrografic cu toate caracteristicile sale spunem ca avem de a face cu elemente morfohidrografice. Acestea se impart in doua mari grupe:

-Elemente caracteristice ale bazinului hidrografic;

-Elemente caracteristice ale retelei hidrografice.

Prin bazin hidrografic intelegem suprafata de alimentare a unui sistem hidrografic delimitata de cumpana apelor.

Cumpana apelor este o linie de separatie care uneste de obicei puncte de cea mai mare inaltime de pe suprafata terenului din care apa aflata in exces porneste spre bazinul hidrografic studiat sau un alt bazin hidrografic invecinat si se inchide in zona de varsare a obiectului acvatic luat in studiu. In natura avem de a face cu un bazin hidrografic superficial si un altul subteran. Exista situatii cand intre cele doua bazine hidrografice exista coincidente sau, mai des, diferente, acestea din urma intalnindu-se cu precadere in zonele carstice.

Bazinul hidrografic este suprafata in care cantitatea de apa provenita din precipitatii aflueaza catre reteaua hidrografica de suprafata si spre panza de apa subterana.

Suprafata

Aspectele cantitative asupra bazinului hidrografic pornesc de la elementul de baza ala acestuia care este suprafata bazinului hidrografic ( F ) { km2} si se refera la zona de pe care isi aduna apele reteaua hidrografica aferenta unei a anumite sectiuni. Modul de determinare este acelasi ca si al oricarei suprafete , cu planimetrul/ cu ajutorul hartiei milimetrice.

De obicei, suprafata bazinului hidrograficse determina dupa harti topografice la scari corespunzatoare adica avem de a face cu o suprafata plana. Dar, in natura, suprafata bazinului hidrografic este inclinata, deci mai mare. Cu cat inclinatia este mai mare , pe harta suprafata corespunzatoare va fi mai mica. Eroarea intre suprafata masurata pe harta si suprafata reala va fi cu atat mai mre cu cat panta medie a bazinului va fi mai mare.

Am calculat suprafata bazinului hidrografic ai vaii Agrisului cu ajutorul planimetrului si am obtinut urmatoarea valoare:

F= 5.59 km2

Lungimea bazinului hidrografic este linia dreapta ce uneste cele doua puncte principale ale unui rau—izvor—varsare urmarind cat mai fidel posibil cursul raului . In cazul in care cursul unui rau prezinta importante schimbari de directie atunci si lungimea se stabileste cu ajutorul unei linii frante care urmareste cursul raului.

Latimea maxima B.H. este linia aproximativ perpendiculara pe lungime care uneste doua puncte maxim departate de cumpana de ape. Cu cat valoarea sa este mai aproape de valoarea L a lungimii B.H. inseamna ca B.H. se apropie de o forma circulara.

Latimea medie a B.H. ( B ) reprezinta raportul dintre suprafata F si lungimea L a B.H..

Coeficientii de dezvoltare a B.H. conduc prin rapoarte intre diferite elemente ale B.H. la o apreciere a formei.

Coeficientul de asimetrie al B.H. ( Kas ) se obtine prin raportul dintre suprafata B.H. a celor doua maluri si suprafata totala F.

Coeficientul de acoperire cu mlastini sau lacuri si balti, cu paduri --este cel mai folosit in analizele hidrologice – (Cp) [%]—este raportul dintre suprafata padurilor si suprafata B.H. raportat la 100 (%).