Energia Alternativă - Premise

ENERGIA ALTERNATIVĂ – PREMISE,

CATEGORII, GENERALIZĂRI

1.1. Noţiuni introductive.

Fiind utilizată de către om încă de la începuturile civilizaţiei umane, energia alternativă a intrat în atenţia cercetării, dar şi a programelor de guvernare relativ recent.

Simplist, acest lucru este abordat prin prisma reducerii considerabile, dacă nu chiar epuizarea resurselor de energie tradiţională: ţiţei, gaze, cărbune. Adevărul este, că nu putem nega această realitate. Dat fiind sporirea, în permanenţă, a conumurilor de carburanţi, rezervele naturale sunt în reducerea accelerată.

Recunoscând acest lucru, totuşi, conceptul energiei alternative urmează a fi examinat prin prisma unui complex mare de factori.

1. Factorul ecologic (premise ecologice).

Acesta presupune în primul rând consecinţele extragerii, în special, transformările landşaftice. Este cunoscut că exploatarea resurselor de petrol, gaze, cărbune conduce la formarea unui landşaft tehnoantropic specific. Trăsături de bază ale acestuia sunt:

a) înstrăinarea ireversibilă de energie, astfel provocându-se dezechilibrul

energetic al spaţiului fizico- geografic. Cu regret această latură a problemei în cauză, practic nu a fost şi nici nu este în atenţia pe cât a cercetării pe atât şi a guvernării. Astăzi nimeni nu poate spune care pot fi consecinţele intervenţiilor de astăzi în viitor, ori de obicei problema este abordată doar local, doar utilitarist. Cert este un lucru, că oricare intervenţie în echilibrul energetic al sistemului (iar scoarţa terestră este un sistem) conduce în mod, inevitabil, la anumite efecte (Perelman, 1975).

1.2. BIOMASA – RESURSĂ ENERGETICĂ

Noţiuni generale: biomasa, bioenergia şi biocombustibilii.

Biomasa este un termen generic care se referă la orice materie organică de origine vegetală şi/ sau animală, disponibilă şi regenerabilă prin procesele naturale sau ca produs/ subprodus al unei activităţi umane.

Biomasa include totalitatea produselor, subproduselor şi deşeurilor organice vegetale şi animale provenite din următoarele sectoare:

- silvicultura (lemn şi deşeuri din lemn);

- agricultura (plante şi reziduuri agricole, plante cultivate în scopuri energetice);

- zootehnia (deşeuri animaliere);

- industriile prelucrătoare (agroalimentară, de cherestea şi mobilă etc.);

- gospodăria comunală (deşeurile municipale solide şi lichide).

Direct sau indirect, biomasa rezultă din fotosinteză. Biomasa conţine energie

chimică stocată, care derivă din energia solară. În mare parte biomasa include plantele vii şi moarte, care prin procesul de fotosinteză au stocat energia solară sub forma unor compuşi chimici care constituie însăşi planta sau rezerva înmagazinată în seminţe, necesară germinării.

Biomasa este una dintre cele mai valoroase şi diversificate resurse de pe pământ. Ca materie de origine vegetală şi animală ea asigură cu hrană, căldură, materie de construcţie, hârtie, ţesături, medicamente şi substanţe chimice.

Bioenergia este un alt termen generic care se referă la energia produsă din biomasă în urma unui proces de conversie; arderea biomasei este doar unul dintre aceste procese. Tehnologiile moderne permit transformarea biomasei în biocombustibili folosiţi la încălzirea încăperilor, producerea energiei electrice şi în transport.

Biocombustibilii reprezintă orice tip de combustibili ce rezultă din biomasă în urma unui proces de prelucrare sau conversie a ei. Într-un sens mai îngust biocombustibilii sunt biocarburanţii pentru transport sub formă lichidă sau gazoasă, produs din biomasă.

Conform Directivei Europene 2003/ 30/ CE pot fi consideraţi biocarburanţi următoarele produse:

Lichide: bioetanolul, biodieselul, biometanolul, bio-ETBE

(etil-terţio-botil-eter),bio-MTBE (metil-terţio-butil- eter), uleiul

vegetal etc.

Gazoase: biogazul, bio-DME (biodimetileter), carburanţi sintetici,

biohidrogenul.

1.3. Biomasa- biocombustibilii- oportunităţi

La răscrucea dintre milenii omenirea se confruntă cu un şir de ameninţări cauzate de consumul necontrolat (nelimitat) de energie, în special, al combustibililor fosili. Aceste ameninţări sunt:

- încălzirea globală, care deja are consecinţe grave, precum sunt inundaţiile, furtunile, alunecările de teren, căldura excesivă în perioada de vară, seceta ş.a.;

- epuizarea rezervelor de gaze naturale şi petrol care conduce creşterea spectaculoasă a preţului acestora pe piaţa mondială;

- poluarea mai gravă a mediului înconjurător (aer, apă, sol), care contribuie la deteriorarea sănătăţii populaţiei.