Franța

Asezare: Nord: Franta se invecineaza cu Marea Nordului si Marea Minecii,

Vest: Oceanul Atlantic,

Nord-Est si Est: Belgia, Luxemburg, Germania, Elvetia , Italia, si Monaco

Sud: Spania si cu micul principat Andorra.

Franta are frontiere cu Brazilia, Surinam si Olanda în teritoriile de peste ocean.

Franta administreaza si Martinica, Guadalupe, Guyana, Reunion, St. Pierre si Miquelon si teritoriile de peste mare Polinezia franceza, Noua Caledonie, insulele Wallis si Futuna, insula Mayotte.Tarmurile au 3.000 km lungime, cu numeroase golfuri si estuare.

Suprafata: 551,6 mii km patrati (include si Insula Corsica= 8,7 mii km patrati)

Moneda: franc francez

Religie: romano-catolici (90%),protestanti, evrei, musulmani

Sarbatoare nationala: 14 iulie (zi nationala; 1789, Caderea Bastiliei)

Relief: VARIAT, dispus sub forma unor trepte cu larga extindere astfel: o regiune inalta, MASIVUL CENTRAL FRANCEZ si ALPII inconjurati spre vest si sud de podisuri si apoi, la perigerie, campii formand un larg amfiteatru.In Est se desfasoara Alpii Maritimi, Cotici, Graici si Savoiei, precum si Muntii Jura. La granita cu Spania, se afla Muntii Pirinei, masivi, inalti, cu puternice urme glaciare. Spre S se intinde Masivul Central Francez, spre N si NE Masivele Vosgi si Ardeni, iar in NV muntii josi (Armoricani), bine impaduriti din Peninsula Bretagne si Normandia. Principalele cursuri de apa sint: Sena cu Oise, Loara, Rinul, Ronul si Gironde.

Masivul Armorican este situat in nord-vestul Frantei, are altitudini ce nu depasesc 450 m, cele mai joase regiuni fiind bazinele interioare cu 100-200 m altitudine.este caracterizat de un climat breton, foarte instabil cu succesiuni intre vreme insorita si innorata, temperaturi fara excese si precipitatii abundente.

Masivul Central Francez este situat in mijlocul tarii si are o altitudine medie de 700 m. In general relieful se inscrie in trei trepte caracteristice: treapta montana, treapta platourilor si cea a depresiunilor sau culoarelor interioare.

Muntii Vosgi sunt situati in nord-vestul tarii intre Bazinul Parisului in vest si Campia Alsaciei in est.Fac parte din acelasi sistem hercinic,fiind alcatuiti din sisturi cristaline, gresii, granite.

Masivele Ardeni, Maures si Esterel. Masivul Ardeni este alcatuit din sisturi cristaline cenusii si violacee. Nu depaseste 600m in altd, este traversat de la sud catre nord de raul Meuse, a carui vale este deestul de adancita cu sectoare de defilee care dau un farmec deosebit peisajului.

Masivele Maures si Esterel sunt ramasitele unui vechi bloc hercinic prins in cutarile alpine. Sunt situate la marginea sudica a Alpilor, vecine cu Marea Mediterana.

Muntii Alpi se gasesc in partea de est a Frantei si se desfasoara sub forma unui arc pe cca 350km cu convexitatea spre vest. Altitudinea maxima in Alpii Frantei depaseste 4000m (4807m Mont Blanc). Eroziunea legata de inghet – dezghet, ca si cea torentiala si glaciara au un rol important in fasonarea reliefului. Ea a generat si continua sa creeze creste, abrupturi, vai si circuri glaciare, mari conuri de dejectie . Alpii francezi sunt grupati in: Alpii de nord si Alpii de sud.

Muntii Pirinei, o regiune muntoasa masiva, au inaltimi care trec de 3000m, si se intind pe cca 400km de la est catre vest. Prezinta un abrupt pronuntat spre Campia Acvitaniei, si unul mai domol catre Ebru. Sunt fragmentati de vai puternic adancite si inseuari care permit comunicarea intre Franta si Spania.

Regiunea d’Armagnac (Piemontul Lannemezan) este un podis cu aspect colinar, la poalele nordice ale Pirineilor, cu altd cuprinse intre 300 si 700m.

Muntii si Podisul Jura.Muntii Jura, alaturi de Podisul Jura, se gasesc la granita dintre Franta si Elvetia. Nu depasesc 1800m (Vf. Cret de la Neige, 1723m). Podisul Jura se ridica deasupra campiei Saone, cu cca 300-400m. Jura are in baza un soclu cristlin, peste care se asterne o groasa cuvertura calcaroasa cutata in cute paralele dar si faliata. Campia Alsaciei si culoarul RhodanianCampia Alsaciei este o fosa hercinica umpluta cu depozite sedimentare marine si lacustre tertiare.

Bazinul Prisului si Bazinul Acviatniei.

In partea nordica, nord – vestica, se gaseste Campia Flandrei. Este formata pe depozite cretoase, argiloase si nisipoase care se astern pe structura hercinica consistenta a ardenilor.

Clima: Pozitia geografica, formele reliefului, orientarea lui si miscarile aerului sunt factorii care influenteaza clima Frantei.Franta este situata in zona temperate.

Clima Frantei, ca si a celorlalte regiuni ale continentului care se invecineaza cu Oceanul Atlantic, se afla insa sub influenta moderatoare a maselor de aer (umede si racoroase) care vin dinspre vest.

Nord-vestul Frantei are o clima blanda oceanica, ale carei conditii sunt determinate de curentul nord-atlantic. In est iarna este mai geroasa, vara mai calda, si in general sunt mai putine precipitatii

Centrul si estul Frantei, cu relief inalt, mai indepartate de ocean, au o clima cu caracter continental.

Partile sudice, situate la latitudine mai mica, nu sunt supuse influentei oceanice, ci celei mediteraneene.Temperatura medie anuala indica +15°C in sudul Frantei si +10°C in partile de nord.

Nivelul precipitatiilor in zona de coasta occidentala este de peste 800 mm, in est numai in unele locuri atinge 600 mm. In munti clima este mai rece, precipitatiile sunt peste 1000 mm, care in mare parte cad iarna sub forma de zapada

Ape: RINUL izvoraste din Alpi in apropiere Ronului si face, pe o parte a cursului sau mijlociu, hotar intre Franta si Germania. Din Franta primeste ca afluenti raul Ille (pe care este asezat orasul Strasbourg) si Moselle.

Partea de nord a Frantei este drenata de Fluviul Meuse, care se varsa in Marea Nordului langa marele port belgian Rotterdam.

Campia de Nord este drenata de fluviile Escaut si Somme.

Escaut izvoraste din colinele Vermandois, se indreapta catre Belgia, pe care o traverseaza, intra in Olanda si se varsa in Marea Nordului.

Somme are izvoare vecine cu Escaut, se varsa in Marea Manecii printr-un estuar. Pentru a se evita inundatiile, cea mai mare parte din cursul lui a fost indiguit.

Sena izvoraste din Podisul Langres, se varsa in Marea Manecii printr-un larg estuar. Principalul sau afluent este Marne.