Geografia așezărilor și a populației României

Capitolul 1 O noua Romanie intr-o noua Europa

-pozitita geoistorica a Romaniei a fost influentata de razboiaele purtate de daci, daco-romani si romanesti + de procesul de migratie a popoarelor din vest

-Romania este o componenta a Europei Centrale deoarece 2/3 din suprafata carpatilor se desfasoara pe teritoriul tarii noastre

1.1 Romania-Tara Europeana

-istoria universala atesta formatiunile statale romanesti in spatiul Romaniei

-Romania se afirma astazi prin stabilitate teritoriala, politica, economica si spirituala specifica continentului european

-dupa caderea regimului comunist, Romania se reafirma in Europa prin prezenta geopolitica si geostrategica

-noua Romanie a fost, este si va ramane un pion important al Europei contemporane si de viitor

-spatiul Romaniei a jucat rol de poarta europeana in fata migratiilor din trecut (poarta pontica, dunareana, banateana)

1.2 Pozitia centrala europeana

-dpdv geografic si geologic, Romania se afla in Europa Centrala

-dpdv istoric se afla in zona de tranzitie (rasarit, apus si miazazi) la intersectia dintre Europa peninsulara si Europa continentala, printre motive fiind:

• Paralela de 45 de grade latitudine nordica (in mijlocul zonei temperate); trece prin S tarii, o zona favorabila pt dezvoltarea social-umana (Ploiesti, Tg Jiu, S Deltei Dunarii)

• Meridianul de 25 grade longitudine estica (Rosiorii de Vede, Fagaras, Traian)

• Distante aproape egale fata de Oc. Atlantic/Oc. Inghetat, Mtii Ural (2700km), M. Mediterana (1050km)

• Se desfasoara in regiuena muntoasa a Europei centrale+ regiune dintre M. Neagra si M. Baltica => incarcatura economica si umana deosebita

• Apartine fizic-geografic+geografia umana si economica de Pen. Balcanica

• Puncte extreme: N-Horodistea (jud. Botosani), S-Zimnicea (jud. Teleorman), E-Sulina (jud. Tulcea), V-Beba Veche (jud. Timis)

-1931 Emmanuel de Martonne “L’Europe Centrale”- include Romania in Europa Centrala

-ultimele modificari ale hartii politice duc Romania in Europa central-sud-estica

-fara o delimitare riguroasa, Romania face parte din grupul tarilor Europei Centrale (cu teritoriul de 238.391km² si aprox. 21.5 mil locuitori)

1.3 Granitele Romaniei

-forma actuala este elipsoidala care favorizeaza modul de organizare si arata cum extremitatile tarii au fost alterate in cursul unor perioade istorice

1. Dunarea este artera vietii nationale si europene si delimiteaza Europa Centrala de Europa Sudica sau Balcanica

2. M. Neagra asigura interesele Europei Centrale in partea estica

1+2 => Romania are o pozitie geopolitica de colaborare in spatiul Europei Centrale

1.3.1 Premise Prioritare

-cadrul natural a fost un motiv important pt stabilirea si omogenizarea populatiei => teritorul Romaniei este un loc de vatra etnic-autohton in context istoric

-Carpatii de pe teritoriul Romaniei au creat o armonie perfecta alaturi de Subcarpati, dealuri, campii, lunci, delta

-stramosii au dorit sa isi consolideze baza si apararea fata de migratori si nu au dorit sa cucereasca teritoriile alaturate

-civilizatia carpatica a fost faurita de daci, romani, valahi, structura politica nu a fost schimbata timp de 2 milenii => stat puternic, cimentat si indestructibil

-forta blocului romanesc tine de masivitate si de pozitia lui geografica; romanii s-au format de jur imprejurul acestei cetati montane- Emmanuel de Martonne, “La nouvelle Roumanie dans la nouvelle Europe” -1921

1.3.2 Granite si vecinatati

-granitele au fost modificate in timpul presiunilor facute de Imp. Otoman, Austro-Ungar si Tarist

-1940 -> dupa tratatul dintre Germania si URSS => URSS ocupa Basarabia, Tinutul Hertei si N Bucovinei; Dictatul de la Viena modifica granita cu Ungaria; S Dobrogei+Cadrilaterul revin Bulgariei

-dupa anul 1989 – caderea URSS, reunificarea Germaniei, Romania avea vecini: E-Ucraina+Moldova, V-Ungaria, SV-Kosovo, S-Bulgaria (relatii usor tensionate)

-granitele si vecinii actuali: E-Rep. Moldova (pe Prut, 681km) si Ucraina (650km in N); V-Ungaria (448km, granita terestra); SV-Serbia (546km, granita fluviatila), S-Bulgaria (631km, fluviatila/pe uscat/maritima)

-peste 50% din granitele actuale sunt natural (Dunare, M. Neagra, Prut)

-lungimea maxima V-E 740km, latimea N-S 525km

-ocupa locul 13 in Europa si 80 pe glob ca suprafata

Capitolul 2 Romania tara carpatica, dunareana si pontica

2.1 Tara Carpatica

-atributul apartine tarilor/regiunilor ce detin proportii dominante in spatial lor

-Carpatii apartin Europei Centrale si de SE

-prin pozitie si functie, interes pentru : Slovacia, Ungaria, Polonia, Ucraina, Romania si Serbia. Se intind de la Bratislava la Valea Timokului.

-se disting: Carpatii N-vestici (M Slovaciei), Carpatii centrali si Carpatii Sud-Estici (M Romaniei).

-lungimea totala a sistemului carpatic ~ 1500 km si detine o suprafata de 170.600 km2. Mai mult de jumatate din suprafata lor se gasesc in limitele actuale ale Romaniei

Carpatii romanesti se prezinta sub forma de coroana carpatica. Personalitatea lor este data de unitatea elementelor natural-geografice, antropografice si economice. Au altitudini mijlocii (800-2500). Sunt fragmentati de vai transversal/partial transversal.

Carpatii- extremitatile vestice sunt locuite in majoritate de cehi. Extremitatea N de polonezi, central Nordica de ucrainieni, central S-estici de romani. La S de Defileul Dunarii, sarbi si vlahi.

Se apreciaza ca in Carpati traiesc 13-15 mil loc. Peste 50% apartin populatiei romanesti. Populatia din Carpatii Romaniei a generat o civilizatie- “civilizatie carpatica”, prezentand un grad de favorabilitate umana, se gasesc forme de habitat rural si urban.

Concluzii:

-incarcatura demografica

-satul a dominat si domina spatial carpatic (indeosebi in Occidentali)

-prin sat se afirma unitatea demografica, etnica, sociala si economica a populatiei romanesti

-satul-forma de continuitate a poporului roman prin modul lor de organizare: obstele, uniuni de obste, “tarisoare”, “tari”, cnezate, ducate, voievodate

Satele romanesti se disting prin localizare, continuitate si stabilitate a vetrelor, prin dispersie, drad diferit de raspandire.

Din punct de vedere economic, in Carpati economia este difersificata: agricultura, economie forestiera, activitati industrial diverse).

Dpdv istoric, Carpatii nu au constituit in istorie un vid demografic si nu au fost o bariera intre doua lumi diferite.

Relieful Carpatilor se distinge prin frecventa mare a depresiunilor mari si mici bine populate, bogate in zacaminte de subsol si au dat atractivitate. Populatia s-a stability in zona de contact, la marginea depresiunilor, la baza versantilor. –depresiunile au nuclee de umanizare.

In Orientali – depresiunile inlantuite de la N spre S: Maramures, Bilbor, Borsec, Giurgeu, Ciuc, Brasov, dar pe anumite sectoare sip e directia V-E : Dornelor, Campulung, Gura Humorului.

In Meridionali : depr Lovistei, Petrosani, Hateg. La acestea se adauga si culoare de tip depresionar (de vale): Bran-Rucar-Dragoslave, Valea Oltului etc.

In Occidentali depr sunt spatii intramontane restranse: Bozovici, Bran, Zlatna. Culoare depresionare de vale: Timis-Cerna,, Bistritei, Resita-Calnic-Lupoc-Ezeris, culoarul Muresului, culoarul Ariesului, Beius.

In aprecierea gradului de umanizare, un rol important l-a avut pozitia geografica, convergenta hidrografica, topoclimatele, inversiunile termice, varietatea pedo-geografica si resursele de sol si subsol.

Vaile transversale, pasurile si trecatorile

6 vai transversal majore: Dunarii, Crisul repede, Oltul , Muresul, Jiul, Somesul)

Vai partial transversal: Suceava, Bistrita, Trotus, Prahova, Crisul Alb si Negru

Toate vaile deschid rute transcarpatice direct sau indirect (prin afluenti). In geografie sunt cunoscute sub denumirile de: pas, trecatoare, curmatura, prislop, sa, predeal etc. Toate acestea au avut un rol hotarator in procesul de umanizare, asigurand legatura organica intre populatiile ambilor versanti ai Carpatilor.