Geografia ca știință

Curs
10/10 (1 vot)
Domeniu: Geografie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 115 în total
Cuvinte : 58432
Mărime: 143.91KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Definitie, obiect de studiu. Orice stiinta este definita de cel putin trei cerinte: sa aiba obiectul sau de studiu, sa se bazeze, in afara legilor generale, pe legi proprii si sa dispuna de metode proprii de investigatie. Stabilirea si delimitarea acestor cerinte nu se realizeaza de la inceput si nici concomitent. Inceputurile Geografiei se identifica cu lumea antica, dar intre cunostintele ce se includ in sfera geografiei antichitatii si ceea ce i se raporteaza astazi acestei stiinte exista mari deosebiri, impuse si explicate de imensul fond de date rezultate din observatii, inregistrari, cartari, analize dobandite in aproape doua milenii si jumatate.

In antichitatea greaca s-au manifestat doua directii: una axata pe descrierea unor regiuni, numita chorografie, iar alta, bazata pe relatii matematice, fizice si astronomice, avea ca obiect de studiu Pamantul luat ca intreg si analizat, in principal, ca forma, dimensiuni, alcatuire etc. si careia Eratostene (cca. 276-194 i.Hr.) i-a zis Geografie.

Pana la epoca marilor descoperiri geografice (secolele XV-XVII), accentul se punea pe cunoasterea Pamantului si, in special, pe regiunile locuite, datele de ansamblu teoretic fiind subordonate, ca volum si importanta, celor de detaliu la nivelul unor zone ale suprafetei Terrei.

Epoca marilor descoperiri geografice a insemnat inceputul Renasterii Geografiei, a acumularii unui fond imens de date, epoca ce a pregatit schimbari esentiale in gandirea geografica si in definirea obiectului Geografiei.

Pe aceasta baza s-a putut ajunge in secolele XVIII-XIX la studii geografice, in care detaliile privind relieful, apele, clima, vegetatia, omul si activitatile sale au condus la sinteze stiintifice si la imbogatirea vocabularului prin introducerea si explicarea de notiuni geografice. Din cantitatea de informatii doua ies in evidenta si anume: sensul notiunii de Geografie si ramurile Geografiei care se impun treptat ca stiinte moderne bine definite.

Un loc aparte pentru dezvoltarea Geografiei ca stiinta l-au avut cateva personalitati: B. Varenius, Alexander von Humboldt, Karl Ritter, Friedrich Ratzel, F. von Richtofen, Paul Vidal de la Blache si altii.

Alexander von Humboldt (1769-1859), naturalist si mare calator, in lucrarea Cosmos extrapola geografia la un Weltkunde, o stiinta a lumii, a Universului, in care Pamantul este doar o componenta; este o stiinta fizica care studiaza legaturile dintre fenomenele de pe fata Pamantului, dezvoltarea lor. Humboldt arata ca "un scop al geografiei este cunoasterea unitatii in pluritate, studierea legilor generale si legaturilor interne ale fenomenelor telurice" De asemenea, a relevat rolul observatiei ca metoda in cercetarea geografica si a elaborat cateva principii din care doua sunt esentiale: cauzalitatea (orice fenomen nu poate fi inteles in sine daca nu-i sunt cautate cauzele ce l-a generat si consecintele producerii sale) si cel al geografiei comparate - orice fenomen trebuie privit si analizat in comparatie cu fenomene similare (din alte regiuni). Acestea sunt in acord cu principiul evolutionist ca "natura este in continua transformare, dezvoltare si ca prezentul nu poate fi separat de trecut", ele interferandu-se in imaginea naturii terestre.

F. von Richtofen, in cursul de geografie din 1883, da o definitie mult mai completa: "Geografia este stiinta despre fata Pamantului si despre lucrurile si fenomenele care stau in legatura cauzala cu ea". Dupa el, Geografia trebuie sa studieze suprafata terestra solida in legatura cu hidrosfera si atmosfera, sa analizeze invelisul vegetal si fauna dupa relatiile lor cu suprafata terestra, sa cerceteze omul si cultura sa materiala si spirituala dupa aceleasi puncte de vedere adica in raport cu natura inconjuratoare. Pentru a face o separare clara fata de Geologie, care are si ea ca obiect de studiu suprafata terestra, Richtofen precizeaza ca geologul o priveste ca ceva trecut (ca o rezultanta a unor procese din trecut), iar geograful ca ceva actual.

Analiza problemelor de geografie teoretica va fi amplificata in secolele XIX-XX pe masura acumularii de noi date din teren si verificari experimentale,fapt care conduce la conturarea definitiei acestui domeniu stiintific pentru care, treptat si definitiv, la finele secolului XIX, s-a impus termenul de geografie. De asemenea, se dau primele denumiri ale obiectului de studiu al Geografiei, intre care de retinut cel de mediu geografic - apartine lui E. Reclus (1876) - ce ar contine componentii fizici, dar si omenirea, intre acestea fiind relatii de reciprocitate.

Tot in aceasta perioada se ajunge la individualizarea unor ramuri ale stiintei geografice care au ca obiect de studiu invelisuri ale Pamantului

Secolul XX, pe fondul general exploziv al stiintei si tehnicii, coincide cu crearea geografiei moderne. Pentru aceasta etapa, sub raport teoretic, semnificative sunt cateva preocupari si anume:

- stabilirea unei definitii a Geografiei cat mai cuprinzatoare prin care se incearca, cat mai exact, delimitarea obiectului de studiu fata de alte stiinte si, in primul rand, de stiintele apropiate de contact, respectiv Biologia, Geologia, Sociologia etc

Preview document

Geografia ca știință - Pagina 1
Geografia ca știință - Pagina 2
Geografia ca știință - Pagina 3
Geografia ca știință - Pagina 4
Geografia ca știință - Pagina 5
Geografia ca știință - Pagina 6
Geografia ca știință - Pagina 7
Geografia ca știință - Pagina 8
Geografia ca știință - Pagina 9
Geografia ca știință - Pagina 10
Geografia ca știință - Pagina 11
Geografia ca știință - Pagina 12
Geografia ca știință - Pagina 13
Geografia ca știință - Pagina 14
Geografia ca știință - Pagina 15
Geografia ca știință - Pagina 16
Geografia ca știință - Pagina 17
Geografia ca știință - Pagina 18
Geografia ca știință - Pagina 19
Geografia ca știință - Pagina 20
Geografia ca știință - Pagina 21
Geografia ca știință - Pagina 22
Geografia ca știință - Pagina 23
Geografia ca știință - Pagina 24
Geografia ca știință - Pagina 25
Geografia ca știință - Pagina 26
Geografia ca știință - Pagina 27
Geografia ca știință - Pagina 28
Geografia ca știință - Pagina 29
Geografia ca știință - Pagina 30
Geografia ca știință - Pagina 31
Geografia ca știință - Pagina 32
Geografia ca știință - Pagina 33
Geografia ca știință - Pagina 34
Geografia ca știință - Pagina 35
Geografia ca știință - Pagina 36
Geografia ca știință - Pagina 37
Geografia ca știință - Pagina 38
Geografia ca știință - Pagina 39
Geografia ca știință - Pagina 40
Geografia ca știință - Pagina 41
Geografia ca știință - Pagina 42
Geografia ca știință - Pagina 43
Geografia ca știință - Pagina 44
Geografia ca știință - Pagina 45
Geografia ca știință - Pagina 46
Geografia ca știință - Pagina 47
Geografia ca știință - Pagina 48
Geografia ca știință - Pagina 49
Geografia ca știință - Pagina 50
Geografia ca știință - Pagina 51
Geografia ca știință - Pagina 52
Geografia ca știință - Pagina 53
Geografia ca știință - Pagina 54
Geografia ca știință - Pagina 55
Geografia ca știință - Pagina 56
Geografia ca știință - Pagina 57
Geografia ca știință - Pagina 58
Geografia ca știință - Pagina 59
Geografia ca știință - Pagina 60
Geografia ca știință - Pagina 61
Geografia ca știință - Pagina 62
Geografia ca știință - Pagina 63
Geografia ca știință - Pagina 64
Geografia ca știință - Pagina 65
Geografia ca știință - Pagina 66
Geografia ca știință - Pagina 67
Geografia ca știință - Pagina 68
Geografia ca știință - Pagina 69
Geografia ca știință - Pagina 70
Geografia ca știință - Pagina 71
Geografia ca știință - Pagina 72
Geografia ca știință - Pagina 73
Geografia ca știință - Pagina 74
Geografia ca știință - Pagina 75
Geografia ca știință - Pagina 76
Geografia ca știință - Pagina 77
Geografia ca știință - Pagina 78
Geografia ca știință - Pagina 79
Geografia ca știință - Pagina 80
Geografia ca știință - Pagina 81
Geografia ca știință - Pagina 82
Geografia ca știință - Pagina 83
Geografia ca știință - Pagina 84
Geografia ca știință - Pagina 85
Geografia ca știință - Pagina 86
Geografia ca știință - Pagina 87
Geografia ca știință - Pagina 88
Geografia ca știință - Pagina 89
Geografia ca știință - Pagina 90
Geografia ca știință - Pagina 91
Geografia ca știință - Pagina 92
Geografia ca știință - Pagina 93
Geografia ca știință - Pagina 94
Geografia ca știință - Pagina 95
Geografia ca știință - Pagina 96
Geografia ca știință - Pagina 97
Geografia ca știință - Pagina 98
Geografia ca știință - Pagina 99
Geografia ca știință - Pagina 100
Geografia ca știință - Pagina 101
Geografia ca știință - Pagina 102
Geografia ca știință - Pagina 103
Geografia ca știință - Pagina 104
Geografia ca știință - Pagina 105
Geografia ca știință - Pagina 106
Geografia ca știință - Pagina 107
Geografia ca știință - Pagina 108
Geografia ca știință - Pagina 109
Geografia ca știință - Pagina 110
Geografia ca știință - Pagina 111
Geografia ca știință - Pagina 112
Geografia ca știință - Pagina 113
Geografia ca știință - Pagina 114
Geografia ca știință - Pagina 115

Conținut arhivă zip

  • Geografia ca stiinta.docx

Alții au mai descărcat și

Gestiunea Resurselor și Riscurilor Climatice

CURS 1 Resursele si riscurile climatice – obiect, definitii, clasificari Resursele climatice sunt acele procese, fenomene sau elemente climatice...

Resursele energetice ale Terrei

I.1. Geografia economică - obiect de studiu, interdisciplinaritate, concepte Obiect de studiu: localizarea formelor de producţie şi consum a...

Geografia Economica a Mediului

I. GEOGRAFIA AGRICULTURII Şl SILVICULTURII Teritoriul României are condiţii naturale favorabile pentru dezvoltarea unei agriculturi complexe şi...

Geografia Mediului

CURS 1 Termenul de mediu (environment, umwheinat, milieu) a fost folosit începând cu secolul al XIX-lea, în sens biologic, de ambianţă naturală a...

Navigație aeriană

1.1. Navigația aeriană este știința care se ocupă cu studiul metodelor și procedeelor necesare pentru alegerea, pregătirea și efectuarea unui zbor...

Geomorfologie

Geomorfologie Curs 1 – 15.10.2010 3p- seminar 1p – oficiu 6p – examen scris Cursurile sunt de ajuns pntru a invata, dar daca vrem sa aprofundam...

Climatologie

Evaporarea = trecerea apei din starea lichidă în starea gazoasă. Procesul are loc la suprafaţa lichidului şi se datorează faptului că în mişcarea...

Geografie aplicată

Abordarea acestui subiect, unul dintre cele mai ample ale geomorfologiei aplicate impune, din punctul nostru de vedere, urmatoarea ordonare a...

Ai nevoie de altceva?