Geografia Cuaternarului

Curs
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Geografie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 54 în total
Cuvinte : 52418
Mărime: 184.98KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Cu circa 2 milioane de ani în urmă pe întreaga suprafaţă a Pământului, îndeosebi în regiunile temperate, se constată o răcire severă a climei, al cărei apogeu a fost consemnat prin acumularea unor cantităţi imense de gheaţă care acopereau o bună parte a continentelor şi lanţurilor muntoase. Desigur, acest fenomen nu este singular în lunga istorie geologică a Terrei, dar el are o importanţă deosebită în stabilirea şi definitivarea structurii fizico geografice a acesteia,aşa cum o cunoaştem noi astăzi. Această organizare complexă şi unitară a componentelor mediului natural nu a urmat un curs liniar, ci s a realizat succesiv, în etape şi faze, un rol deosebit avându l fluctuaţiile întinderii gheţarilor şi, în ultimă instanţă, topirea şi retragerea acestora către regiunile polare.

Cu toate că cele mai importante modificări, legate, desigur, de prezenţa sau absenţa marilor întinderi de gheaţă, s au petrecut în regiunile temperate şi polare ale celor două emisfere, nici teritoriile subtropicale şi tropicale nu au rămas în afara acestor influenţe.

Alternanţele periodice de umiditate şi uscăciune, aproape concomitente cu glaciarele şi interglaciarele latitudinilor înalte, au determinat şi aici schimbări în extinderea sau restrângerea deşerturilor şi lacurilor, în strucura şi repartiţia asociaţiilor vegetale şi animale sau în tipul şi dinamica sistemelor morfogenetice, toate conducând la modificări repetate, dar de mai mică amploare, ale peisajului natural.

Tot acum se produce cel mai important eveniment din istoria planetei noastre apariţia OMULUI prin a cărui activitate conştientă de valorificare a resurselor naturale şi, treptat, de închegare, organizare şi dezvoltare a unei vieţi culturale, sociale şi economice, a preschimbat radical înfăţişarea Pământului.

PRINCIPALELE EVENIMENTE DIN TIMPUL CUATERNARULUI ŞI IMPORTANŢA LOR ÎN DEFINIREA STRUCTURALĂ ŞI REGIONALĂ A SPAŢIULUI GEOGRAFIC ACTUAL

Răcirea generală a climei, carecteristica dominantă a Cuaternarului, a condus în mod direct la instalarea marilor glaciaţiuni, la modificarea regională a vegetaţiei şi faunei, la schimbări semnificative în circulaţia maselor de aer şi a curenţilor oceanici.

Masele de gheaţă au acoperit 40 50 milioane km2, aproape o treime din suprafaţa uscatului, iar cea mai mare parte a acestora au constituit o calotele glaciare din emisfera boreală.Extinderea, retragerea şi revenirile repetate ale gheţarilor au determinat dezechilibre morfoclimatice succesive, au avut consecinţe deosebit de importante asupra modelării reliefului, formării sedimentelor continentale şi structurii componentelor majore ale învelişului geografic (soluri, vegetaţie, faună). Comparativ cu scara timpului geologic fenomenele glaciare, ca topirea sau înaintarea gheţarilor, au avut desfăşurări ”rapide”, comparabile unor catastrofe naturale. Dezgheţarea şi retragerea ultimei calote glaciare începute acum 18.000 20.000 de ani, au durat numai 8.000 10.000 de ani. De aceea, datorită amploarei cât şi rapidităţii lor, vechile glaciaţiuni cuaternare sunt evenimente proeminente ale evoluţiei scoarţei terestre, bogate în consecinţe: aproape o treime din relieful actual al Terrei aparţine activităţii directe a gheţarilor, cea mai mare parte a regiunilor fiind modelate de agenţi care s au găsit sub influenţa gheţarilor şi a fluctuaţiilor climatice. Zeci de milioane de km2 au fost erodate sau acoperite cu depozite glaciare şi fluvio glaciare. Sedimentarea glaciară, cu intensitate mult mai mare decât sedimentarea marină sau fluviatilă, a furnizat cele mai întinse şi cele mai groase ansambluri dintre formaţiunile cuaternare.

Schimbările de stare ale enormelor mase de apă petrecute într un timp relativ scurt au provocat importante dezechilibre în ansamblul peisajului natural. Glaciaţiunile, însoţite de înmagazinarea apei în marile calote de gheaţă, au atras scăderea glacio eustatică a nivelului oceanic, exondarea platformelor continentale şi extinderea uscatului cu peste 20 milioane km2, au influenţat modelarea albiilor fluviatile şi a liniilor de ţărm. Oscilaţiile repetate ale nivelului general de bază, în concordanţă cu oscilaţiile climatice din regiunile extraglaciare, au controlat formarea succesivă a teraselor fluviatile şi a teraselor marine. Modificările de masă impuse de acest mare volum de apă care este transferat din cuvetele oceanice în calotele continentale,în timpul glaciaţiunilor, şi de pe continent în ocean, în timpul interglaciarelor, au controlat parţial şi mişcările izostatice de pe întinse regiuni ale uscatului (arhipelagurile arctice şi antarctice, Scandinavia, nordul Canadei).

Retragerile şi înaintările repetate ale gheţarilor au determinat şi ritmat nu numai sistemele morfogenetice ci şi întreaga viaţă a planetei, impunând aceleaşi fluctuaţii oscilaţiilor vegetale şi animale. Diferenţele de temperatură între perioadele de răcire (glaciare) şi cele de încălzire (interglaciare) erau de circa 5°C în apele oceanelor şi peste 10°C în interiorul unor regiuni continentale. Aceste schimbări au dus la migrarea latitudinală a principalelor zone geografice. În timpul maximelor glaciare, când zonele polare şi de tundră coborau mult în latitudine, zonele calde se restrângeau în apropierea ecuatorului. Dar reveneau în timpul încălzirii interglaciare aproximativ în limitele şi localizarea lor actuală.

Modificările globale de mediu de această mărime au determinat comunităţile de plante şi animale la migraţii şi uneori la extincţii. Dar, datorită duratei relativ scurte a Cuaternarului, s au petrecut doar schimbări taxonomice şi morfologice limitate, motiv pentru care în acest timp pot fi urmărite mai mult relaţiile paleogeografice şi mai puţin cele filogenetice.

De asemenea, la începutul Cuaternarului sunt consemnate cele dintâi semne de umanizare ale Australopitecilor, prelucrarea şi folosirea uneltelor şi trecerea treptată de la Homo habilis la Homo erectus, iar acum circa 150.000 de ani la omul modern, Homo sapiens. Dar abia acum 6 7.000 de ani, după retragerea calotelor glaciare, omul se desprinde hotărât de dependenţa sa de natură, ca furnizor nemijlocit de hrană şi adăpost, trecând rapid de la industria pietrei şlefuite la industria metalelor, la cultivarea plantelor şi creşterea animalelor. În concluzie, odata cu retragerea ultimelor calote glaciare au loc, treptat, în ultimii 10.000 de ani, definitivarea structurii, zonalităţii şi etajării mediului şi peisajului geografic actual.

În mod obişnuit CUATERNARUL este definit ca intervalul de timp caracterizat prin desăvârşirea evoluţiei hominidelor şi perfecţionarea industriilor umane, prin manifestarea celor mai întinse calote glaciare şi prin definitivarea structurală şi regională a mediilor naturale. Ca timp, reprezintă cam 3% din durata Neozoicului şi numai aproximativ 0.04% din durata istoriei evoluţiei Pământului.

Acumularea datelor pentru definirea perioadei cuaternare şi pentru stabilirea locului şi duratei acesteia în scara geocronologică s a realizat timp de peste un secol.

Preview document

Geografia Cuaternarului - Pagina 1
Geografia Cuaternarului - Pagina 2
Geografia Cuaternarului - Pagina 3
Geografia Cuaternarului - Pagina 4
Geografia Cuaternarului - Pagina 5
Geografia Cuaternarului - Pagina 6
Geografia Cuaternarului - Pagina 7
Geografia Cuaternarului - Pagina 8
Geografia Cuaternarului - Pagina 9
Geografia Cuaternarului - Pagina 10
Geografia Cuaternarului - Pagina 11
Geografia Cuaternarului - Pagina 12
Geografia Cuaternarului - Pagina 13
Geografia Cuaternarului - Pagina 14
Geografia Cuaternarului - Pagina 15
Geografia Cuaternarului - Pagina 16
Geografia Cuaternarului - Pagina 17
Geografia Cuaternarului - Pagina 18
Geografia Cuaternarului - Pagina 19
Geografia Cuaternarului - Pagina 20
Geografia Cuaternarului - Pagina 21
Geografia Cuaternarului - Pagina 22
Geografia Cuaternarului - Pagina 23
Geografia Cuaternarului - Pagina 24
Geografia Cuaternarului - Pagina 25
Geografia Cuaternarului - Pagina 26
Geografia Cuaternarului - Pagina 27
Geografia Cuaternarului - Pagina 28
Geografia Cuaternarului - Pagina 29
Geografia Cuaternarului - Pagina 30
Geografia Cuaternarului - Pagina 31
Geografia Cuaternarului - Pagina 32
Geografia Cuaternarului - Pagina 33
Geografia Cuaternarului - Pagina 34
Geografia Cuaternarului - Pagina 35
Geografia Cuaternarului - Pagina 36
Geografia Cuaternarului - Pagina 37
Geografia Cuaternarului - Pagina 38
Geografia Cuaternarului - Pagina 39
Geografia Cuaternarului - Pagina 40
Geografia Cuaternarului - Pagina 41
Geografia Cuaternarului - Pagina 42
Geografia Cuaternarului - Pagina 43
Geografia Cuaternarului - Pagina 44
Geografia Cuaternarului - Pagina 45
Geografia Cuaternarului - Pagina 46
Geografia Cuaternarului - Pagina 47
Geografia Cuaternarului - Pagina 48
Geografia Cuaternarului - Pagina 49
Geografia Cuaternarului - Pagina 50
Geografia Cuaternarului - Pagina 51
Geografia Cuaternarului - Pagina 52
Geografia Cuaternarului - Pagina 53
Geografia Cuaternarului - Pagina 54

Conținut arhivă zip

  • Geografia Cuaternarului.doc

Alții au mai descărcat și

Geologie

Cristal - corp solid omogen, format dintr-o retea unica (pura sau mixta). Reteaua cristalina este definita printr-o structura atomica reticulara....

Demografie si Geografie Istorica

Curs 1. Demografie; 18 octombrie 2006 - termenul deriva etimologic din doua cuvinte grecesti: demos (popor) + graphe (descriere) – „descrierea...

Meteorologie - Climatologie

Curs 1. Introducere Meterologia (meteoron- fenomen atmosferic; logos – stiintă, cunoastere) sau stiinta care studiază atmosfera denumeste azi,...

Climatologie

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE 1.1.Obiectul de studiu al meteorologiei şi climatologiei Meteorologia – are ca obiect de studiu atmosfera Terrei,...

Geografia Turismului

Turismul reprezintă astăzi unul dintre fenomenele care domină lumea contemporană, unul dintre segmentele cele mai profitabile din economia...

Demografie

Cursul 1 Obiectul demografiei Sunt 2 motive de definire a stiintei (amintind problemele pe care stiinta le abordeaza, incerca sa prezinte intr-o...

Hidrologie

Apa reprezinta unul din elementele naturale indespensabile existentei lumii vii. Ea are un rol fundamental în desfasurarea proceselor naturale...

Te-ar putea interesa și

Aspecte Biogeografice din Județul Botoșani

INTRODUCERE În ultimul deceniu funcţiile economice şi industriale ale judeţului Botoşani s-au redus vizibil, dar imensa cultură ce a izvorât de pe...

Studiul Grafic și Cartografic al Componentelor Fizico - Geografice din Depresiunea Podeni

INTRODUCERE Studiul Depresiunii Podeni are la bazã o îndelungatã perioadã de cercetãri, peste zece incursiuni de observare si cartare pe teren,...

Pitești

Poziţie şi localizare geografică Oraşul Piteşti, reşedinţă a judeţului Argeş, este situat în partea centrală a acestuia şi ocupă o suprafaţă de 39...

Delta Dunarii

Teritoriul judetului Tulcea este cel mai vechi si cel mai complex dintre tinuturile de podis ale tarii noastre. Cu toate ca in altitudine se...

Homo Ergaster - Geografia Cuaternarului

In urma cu 2 milioane de ani, o noua specie “Homo” a aparut fiind prima specie pe care am recunoaste-o pentru prima data umana- Homo ergaster....

Glaciatiunea Riss in Carpati

Prin aceasta lucrare am incercat sa cuprind , pe cat posibil, toate aspectele legate de efectele,consecintele si cauzele glaciatiunii Riss, datele...

Munti Apuseni

Muntii Apuseni Grupa montana este situata in partea central-vestica a tarii, constituind sectorul nordic al Carpatiilor Occidentali. LIMITE : N ....

Lacuri din România

Numarul foarte mare al lacurilor din tara noastra, varietatea lor dupa caracteristicile chimice si termice, precum si raspandirea acestora, pe...

Ai nevoie de altceva?