Geografia fizică a Românie

Curs1

Pozitia geografica a Romaniei

Romania are o suprafata de 238391 kmp, fiind un stat de marime mijlocie in cadrul Europei. Tara noastra este traversata de paralela de 450N care trece prin apropierea localitatiilor Ciclova Romana, Baia de Arama si Sulina. Ca urmare, Romania este situata in plina zona temperata, cuprinsa intre 48015’16’’N(Horodistea) si 43037’07’’S(Zimnicea). Prin Romania se desfasoara meridianul de 250E, care trece prin centrul tarii pe langa orasul Fagaras iar la Pitesti se intersecteaza cu paralela de 450N. Extremitatiile matematice sunt 29041’24’’E(Sulina) si 20015’44’’V(Beba Veche). Ca urmare, teritoriul Romaniei se desfasoara pe 4037’59’’ latitudine nordica(apr 525km) si 9025’40’’ longitudine estica(apr 740km). In functie de aceste coordonate, intre tinuturile nordice si sudice se observa o diferenta in ceea ce priveste durata sezonului de vegetatie, a tipurilor de culturi, a perioadei de executie a lucrarilor agricole si chiar si rezultatele productiei agricole.

In cadrul Europei, Romania se situeaza la distante aproximativ egale de capul Rock (apr 2950km) in sud-vest, de Muntii Ural(2600km) in est, de capul Nord(2800km) in nord iar catre sud distantele scad ajungand la 1050km fata de Capul Matapan(Peninsula Pelopones). Ca urmare a acestei pozitii, Romania se situeaza in partea central estica a continentului iar pe teritoriul sau se resimt influente geografice nordice, sudice, estice si vestice. Aceste influente sunt reflectate prin:

a. Desfasurarea principalelor structuri geologice din estul si centrul Europei – au condus la forma actuala a reliefului tarii. Unitatiile de platforma au rezultat din fragmentarea placii est-europene, orogenul carpatic a luat nastere in urma deplasarii si coliziunii placilor din Vorland cu cele transilvane si pontice.

b. Influente de natura climatica – ne aflam in plin climat temperat dar se resimt influente umede si racoroase din vest, dar si din sud, nord sau est in functie de activitatea cliclonilor sau anticiclonilor. Astfel in sud si sud-est climatul este arid, secetos, cu viscole si geruri fata de centru si vest unde este moderat termic. In partea de nord este mai umed si mai rece datorita maselor scandinavo-baltice, fata de sud si sud-vest unde se resimt influente mediteraneene cu ierni mai blande si mai calde.

c. Influente de natura bio-pedogeografica – pe teritoriul tarii se desfasoara contactul dintre padurile nemorale din vestul Europei cu stepa din estul Europei. Influentele mediteraneene au determinat aparitia elementelor termofile cum ar fi iasomia, castanul comestibil, scumpia, liliacul salbatic, alunul turcesc dar si a unor specii de animale ca vipera cu corn, scorpionul, broasca testoasa si altele. Invelisul de soluri reprezinta o combinatie intre solurile molice din estul continentului cu cele argiloiluviale si cambice din vestul si nordul Europei.

d. Influente in ceea ce priveste unele culturi agricole – cunoscut este faptul ca prin nordul tarii trece limita de nord a desfasurarii culturilor de vita-de-vie iar la est si la sud a culturii de floarea-soarelui iar in nord si nord-vest a culturilor de cartofi si secara.

Curs2

Unitatile morfo-structurale ale Romaniei

Aspectul actual al structurii teritoriului romanesc a dus la aparitia a doua categorii de unitati morfo-structurale:

A. Unitati morfo-structurale de platforma – formeaza domeniul pericarpatic(Vorlandul)

B. Unitati morfo-structurale de orogen – reprezentate de domeniul carpatic.

Limita dintre unitatile de orogen si cele de platforma este data de falia pericarpatica. Aceasta apare la zi de la grnita de nord a tarii pana la Valea Trotusului de unde se continua in adancime pana la Valea Dunarii, la Drobeta Turnu Severin

Unitatile de platforma din Romania

Acestea apartin unor zone consolidate cu un fundament rigid care si-au incheiat evolutia in ciclul alpin. Spre Carpati, acest fundament se inclina iar spre suprafata este acoperit de o cuvertura sedimentara necutata. Acest fundament dur cat si compartimentarea tectonica ampla determina un grad ridicat de seismicitate anumitor zone din Romania. Unitatile de platforma se desfasoara la exteriorul Carpatilor cu o mai mare dezvoltare in Campia Romana, Podisul Moldovei, Podisul Getic, Dobrogea, patrunzand uneori in fundamentul subcarpatic si carpatic.

a. Platforma moldoveneasca – se afla la est de falia Siret si nord de Falia Bistritei. Reprezinta sectorul sud-vestic al Platformei est-europene(Rusa), al carei fundament coboara in trepte sub orogenul carpatic. Datorita flisului carpatic apar o serie de probleme in ceea ce priveste limita de contact. Astfel, la est de Carpati limita este trasata pe aliniamentul localitatilor Vicovul de Sus-Paltinoasa-Targu Neamt-Buhusi-Gura Vaii. La sud, limita urmareste falia de profunzime ce uneste localitatiile Falciu-Bogdana-Crasna. Astfel se observa ca partea sudica a Podisului Moldovei nu se afla pe unitatea structurala a Platformei Moldovei.

Fundamentul Platformei Moldovei este format din roci mezo-metamorfice ce au fost cutate in proterozoic iar deasupra se gaseste o patura sedimentara cu o grosime de peste 6000m. In nordul Podisului Moldovei apar depozite badeniene iar la suprafata se intalnesc formatiuni decritice si calcaroase(calcare oolitice si gresii calcaroase). La sud, rocile sunt mai moi, din pliocen, nisipuri si tufuri vulcanice.

b. Depresiunea pre-dobrogeana – se afla in sudul Podisului Moldovei si face parte din Platforma Scitica. In partea nordica fundamentul este format din roci ce apartin Platformei Moldovei iar in partea centrala si de sud apar formatiuni similare cu cele din Dobrogea de nord. Astfel intalnim roci cristaline si granite peste care s-a depus o cuvertura care inclina spre sud si sud-est unde s-a dezvoltat un relief cu structura monoclinala si in care eroziunea a creat forme specifice.

c. Platforma valaha – este parte a Platformei Moesice, este alcatuita din sisturi cristaline cutate la sfarsitul precambrianului care se inclina spre nord pe aliniamentul localitatiilor Bucuresti-Slatina-Craiova, coborand pana la adancimi de -900m. Peste fundament se dezvolta o cuvertura sedimentara groasa formata de-a lungul mai multor cicluri de sedimentare(roci dentritice: calcare, dolomite, marne, nisipuri, argile, loes).

d. Podisul Dobrogei – este format din 3 compartimente structurale diferentiate:

1. Masivul nord-dobrogean – delimiteaza in sud Falia Peceneaga-Camena care se prelungeste dincolo de Dunare spre Campia Romana. Acasta s-a format in urma cutarilor hercinice din paleozoicul superior si in urma miscarilor himerice vechi din triassic si jurassic, fiind considerata o zona alpina veche dezvoltata in interiorul unei platforme.

2. Platforma sud-dobrogeana – situata la sud de Falia Ovidiu-Capidava, pe un fundament alcatuit din roci cristaline, acoperite de un sedimentar vechi cu o structura tabulara.