Geografia Fizica a Romaniei

Curs
9.2/10 (6 voturi)
Domeniu: Geografie
Conține 16 fișiere: docx
Pagini : 90 în total
Cuvinte : 37134
Mărime: 286.64KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Constantin Rusu
cursurile predate de Dl Constantin Rusu ,de la universitatea Alexandru Ioan CUza,Iasi in format Word 2007

Extras din document

STRUCTURILE VULCANICE

Sunt caracteristice ariilor de orogen care s-au format prin procese magmatice. Aceste structuri se caracterizează prin prezența unor intercalații de lave și de aglomerate vulcanice. Aglomeratele vulcanice rezultă prin consolidarea parțială a unor produse pirocalastice (bombe, lapili prinse într-o matrice de cenușă vulcanică).

UNITAȚI MORFOSTRUCTURALE DE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

Având în vedere evoluția paleogeografică diferită, teritoriul actual al României cuprinde două mari zone: o zonă de orogen și o zonă de platformă.

ZONA DE OROGEN cuprinde cca 65% din teritoriul României și s-a realizat în urma unor procese tectono-structurale și magmatice pe parcursul ciclului orogenetic alpin. Această zonă se caracterizează printr-o deosebită diversitate geologică, iar din punct de vedere structural, zona se caracterizează prin structuri cutate la care se adaugă și structuri vulcanice. În cadrul acestei zone sunt incluse o serie de unități morfostructurale majore, fiecare asemenea unitate individualizându-se prin anumite tipuri de roci și de structuri geologice ceea ce determină o anumită configurație a reliefului. Astfel, în zona de orogen principalele unități sunt:

- Unitatea de orogen carpatică,

- Unitatea pericarpatică,

- Unitatea Depresiunii Colinare a Transilvaniei,

- Unitatea Dealurilor de Vest,

- Unitatea Câmpiei Tisei.

In cazul ultimelor două, apartenența la zona de orogen se face pe criterii genetico-evolutive, dar funcționalitatea acestora este asemanatoare unităților de platformă.

1. UNITATEA DE OROGEN CARPATIC

Corespunde treptei montane, fiind caracteristică Carpaților Românesti. Această unitate s-a constituit progresiv pe parcursul principalelor faze ale orogenezei alpine, din Cretacic până spre finele Miocenului. Litologia este foarte diversă, în procesele de înălțare și cutarem fiind preluate și roci mai vechi, îndeosebi de natură metamorfică.

Unitatea în cauză are în alcătuire o serie de subunități pe care le vom denumi arii morfostructurale. Acestea sunt:

• aria morfostructurală cristalină și cristalino-mezozoică;

• aria morfostructurală a flisului carpatic;

• aria morfostructurală a vulcanitelor neogene;

• aria morfostructurală volcano-sedimentară;

• aria morfostructurala a depresiunilor intramontane.

a) Aria morfostructurală cristalină și cristalino-mezozoică se întâlneste în toate cele 3 tronsoane carpatice, având o poziție axială și constituie coloana vertebrală a teritoriului carpatic. În toate cazurile, această arie e constituită din șișturi cristaline epi și mezometamorfice (șișturi sericito-cloricioase, cuarțite albe și negre, filite, calcare cristaline etc). Structurile geologice presupun existența unor strate cutate, dar de fiecare dată aceste structuri cutate nu sunt normale, ci în pânze de șariaj.

În Carpații Orientali, această arie începe de la granița de nord a României și se continuă până la Obârșia Văii Trotușului (Munții Maramureșului, Rodnei, Șuhard, Giumalău, Bistrița până la obârșiile Mureșului și Oltului.

Din punct de vedere tectono-structural Orientalii se întind până la Valea Dâmboviței, incluzând și grupa Bucegilor. În aceste condiții, aria cristalină reapare în Masivul Leaota și Cadlei.

Stucturile geologice ale acestei arii sunt în pânze de șariaj, cele mai caracteristice fiind pânzele bucovinice (infrabucovinică, subucovinică, bucovinică). Această arie are la exterior (spre Est) o zonă numită cristalino-mezeozoică. Aceasta este alcatuită dintr-un vas sinclinal, care prezintă un fundament cristalin, umplut cu depozite sedimentare de varstă mezozoică. Dintre depozitele mezozoice cele mai tipice sunt calcarele și dolomitele. Aceste sinclinale au o poziție mult înălțată, formând așa numitele sinclinale suspendate, deci constituie mari inversiuni de relief. Acestei zone îi aparțin în orientali 3 mari masive: Rarău, Hășmaș, Piatra Craiului.

În Meridionali aria cristalină cuprinde cea mai mare parte a teritoriului, fiind caracteristică tuturor grupelor, de la Valea Dâmbovicioarei până la Dunăre. Această arie este constituită tot din roci metamorfice, în care sunt prinse mari blocuri granitoide (vechi corpuri de granite ulterior metamorfizate), structura geologică este cutată, în pânze de șariaj întreg ansamblul fiind constituit din autohtonul danubian peste care a încălecat pânza getică.

Zona cristalino-mezozoică se dispune la exteriorul ariei montane îndeosebi în partea sudică, cu precădere la vest de Olt. În acest sector se succed o serie de sinclinale suspendate începând din Munții Coziei, continuând cu Munții Căpătânei, Vulcanului, până în Munțiii și Podișul Mehedinți și în Munții Cernei.

Pe fancul nordic, zona cristalino-mezozoică se dezvoltă îndeosebi în Munții Șureanu și pe ramura Depresiunii Hațeg. Același asamblaj îl întâlnim și în Munții Poiana Ruscă care aparțin ariei cristaline, dar și în Muntii Banatului, în Munții Semenic și Dognecea și parțial în Munții Almajului și Locvei. În Munții Banatului, zona cristalino-mezozoică este foarte bine reprezentată în Munții Aninei continuați cu aria joasă dintre Reșița și Moldova Nouă, dar și parțial în Munții Almajului spre Defileul Dunării. În Apuseni, această arie este cea mai complexă.

Rocile metamorfice sunt ordonate într-un sistem de pânze de șariaj în care autohtonul de Bihor este încălecat de pânza de Codru. Această arie cristalină este caracteristică pentru cea mai mare parte din Munții Bihorului, având apoi o extensie deosebită în ansamblul Gilăum, Muntele Mare, în care este un imens corp granitoid, iar parțial această arie se extinde în nord în Meseș și Plopiș, cât și în Munții Zarandului și local, în Codru Moma.

Zona cristalino-mezozoică este foarte bine reprezentată, calcarele și dolomitele mezozoice fiind prezente în partea centrală a Munților Bihor (platoul Padiș), apoi în partea de sud-est, în Munții Trascăului, cât și în vestul Apusenilor, în Pădurea Craiului și Codru Moma.

Ariile cristaline se remarcă prin masivitatea reliefului, înălțimile foarte mari în toate catenele carptice generând altitudinile cele mai mari. Zonele cristalino-mezozoice se remarcă prin deosebita spectaculozitate având în vedere personalitatea în relief a calcarelor și a dolomitelor.

b) Aria morfostructurală a flișului carpatic. Flișul este constituit dintr-o alternanță ritmică de roci sedimentare depuse în difertite faciesuri într-o alternanță care cuprinde doar roci sedimentare, majoritar consolidate în succesiunea : conglomerate, gresii, marne, șisturi argiloase și argile.

Preview document

Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 1
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 2
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 3
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 4
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 5
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 6
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 7
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 8
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 9
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 10
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 11
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 12
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 13
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 14
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 15
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 16
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 17
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 18
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 19
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 20
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 21
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 22
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 23
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 24
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 25
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 26
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 27
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 28
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 29
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 30
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 31
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 32
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 33
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 34
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 35
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 36
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 37
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 38
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 39
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 40
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 41
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 42
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 43
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 44
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 45
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 46
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 47
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 48
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 49
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 50
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 51
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 52
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 53
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 54
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 55
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 56
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 57
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 58
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 59
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 60
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 61
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 62
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 63
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 64
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 65
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 66
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 67
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 68
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 69
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 70
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 71
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 72
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 73
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 74
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 75
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 76
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 77
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 78
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 79
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 80
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 81
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 82
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 83
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 84
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 85
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 86
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 87
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 88
Geografia Fizica a Romaniei - Pagina 89

Conținut arhivă zip

  • curs 1,2.docx
  • curs 10.docx
  • curs 11.docx
  • curs 12.docx
  • curs 13.docx
  • curs 14.docx
  • curs 15, 16.docx
  • curs 17, 18.docx
  • curs 19, 20.docx
  • curs 21, 22.docx
  • curs 23, 24.docx
  • curs 27, 28.docx
  • curs 3,4.docx
  • curs 5, 6, 7, 8.docx
  • curs 9.docx
  • Curs GFR - 14.12.2010.docx

Alții au mai descărcat și

Studiul Fizico-Geografic al Cursului Inferior al Ialomitei

I. INTRODUCERE „Apa tu nu eşti necesară vieţii, ci eşti însăşi viaţa; bogăţie fără seamă pe pământ; tu, cea mai delicată, tu cea mai pură; tu,...

Subcarpații Vâlcii - Studiu Complex

INTRODUCERE Geografia este o ştiinţă complexă care are ca obiect de studiu mediul geografic pe care îl cercetează din punct de vedere al...

Cariere Miniere

INTRODUCERE Mineritul reprezinta o utilizare tranzitorie a sitului, care provoaca disturbari, în scopul obtinerii mineralelor esentiale si...

Podisul Oltetului

Relieful structural reprezintă un ansamblu de forme distincte pe care agenţii externi le creează pe diferite tipuri de structuri geologice....

Unitati Geografice Importante din Europa - Germania

OBIECTIVE : Cunoaşterea sub toate aspectele a uneia din cele mai puternice ţări ale lumii cu domenii de referinţă fie în structurile economiei,...

Dealurile si Podisurile

Dealul este o formă de relief mai joasă decât muntele, cu înălţimi cuprinse între 200-800 m. Podişurile sunt platouri formate prin eroziunea...

Geografia Fizica a Romaniei

1.Etapa PRECAMBRIANĂ-În această etapă s-au constituit primele uscaturi, s-au individualizat primele elemente marine, dominanţa componentelor...

Geomorfologie planetară și tectonică

0BCURS 1 I N T R O D U C E R E 1.1. Denumire Geomorfologia este știința care se ocupă cu studiul sistematic al reliefului scoarței terestre (în...

Ai nevoie de altceva?