Geografia Fizică a României

Curs
8/10 (5 voturi)
Domeniu: Geografie
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 136 în total
Cuvinte : 53788
Mărime: 2.75MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Danut Tanislav

Cuprins

1.Poziţia geografică

Evoluţia paleogeografică

Relieful

3.1. Caractere generale

3.2. Tipuri de relief

3.2.1. Relieful vulcanic

3.2.2. Suprafeţe de nivelare

3.2.3. Piemonturi

3.2.4. Relieful glaciar

3.2.5. Văi carpatice transversale

3.2.6. Terase

3.2.7. Lunci

3.3. Procese geomorfologice actuale

Clima

4.1. Factorii genetici ai climei

4.2. Principalele caracteristici climatice

4.2.1. Temperatura

4.2.2. Precipitaţiile

4.2.3. Vântul

4.3. Regionarea climatică

Hidrografia

5.1. Izvoarele minerale

5.2. Apele curgătoare

5.2.1. Configuraţia reţelei hidrografice şi modul ei de organizare.

5.2.2. Fluviul Dunărea - caracteristici hidrologice

5.3. Lacurile

5.4. Marea Neagră

Biogeografie

6.1. Zone şi etaje biogeografice

6.1.1. Zona stepei

6.1.2. Zona silvostepei

6.1.3. Zona pădurilor nemorale

6.1.4. Etajul pădurilor nemorale

6.1.5. Etajul pădurilor boreale

6.1.5. Etajul subalpin

6.1.6. Etajul alpin

6.2. Regionarea biogeografică

Solurile

7.1. Factorii pedogenetici

7.2. Zonalitatea, intrazonalitatea şi azonalitatea

7.3. Influenţa omului în degradarea solurilor

7.4. Diversitatea solurilor

Regionarea fizico-geografică

Bibliografie

Extras din document

1. POZIŢIA GEOGRAFICĂ

România este situată în emisfera nordică, la intersecţia paralelei de 45° lat. N cu meridianul de 25° long.E, aproximativ la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord. Teritoriul ţării se întinde pe 4°37’07” de latitudine, adică 525 km între 48°15’06” lat.N (Horodiştea) în nord şi 43°37’07” lat.N în sud (Zimnicea) şi între 20°15’44” long.E (Beba Veche) în vest şi 29°41’24” long.E (Sulina) în est.

În Europa, România se găseşte în sud-estul Europei centrale, la contactul cu Peninsula Balcanică şi Europa orientală.

România este situată la 2800 km de Capul Nord, 1050 km de Capul Matapan, 2750 km de Capul Finisterre şi 2600 km de Munţii Ural.

Suprafaţa (238.391 km²) o încadrează printre ţările de mărime mijlocie şi reprezintă 4,8% din suprafaţa continentului.

În nord şi sud-est, România se învecinează cu Ucraina (lungimea frontierei este de 344 km pe ape curgătoare – Tisa, Suceava, Dunăre, braţul Chilia şi braţul Musura; 274 km pe uscat şi 32 km pe mare), iar în est cu Republica Moldova (681 km pe ape curgătoare – Prut).

În sud, cu Bulgaria, frontiera se desfăşoară în lungul Dunării pe 470 km (de la confluenţa cu râul Timok), 139 km pe uscat şi 22 km pe mare.

Frontiera sud-vestică, cu Serbia, cuprinde 290 km pe ape curgătoare (Dunăre, Timiş) şi 257 km pe uscat.

În nord-vest, graniţa cu Ungaria se desfăşoară în cea mai mare parte pe uscat – 420 km şi numai 32 km pe Mureşul inferior.

Caracteristicile geografice fundamentale ale României sunt date de aşezarea sa în spaţiul carpato-dunăreano-pontic.

Poziţia geografică în sud-estul părţii centrale a Europei şi prezenţa Carpaţilor, fac ca pe teritoriul ţării noastre să se interfereze influenţe geografice vest- şi est-europene, balcanice şi pontice, rezultând o mare varietate a climei, vegetaţiei şi solurilor.

Astfel, clima este temperat continentală, de tranziţie între clima continentală excesivă din est şi cea continentală moderată din centrul Europei, la care se adaugă influenţe mediteraneene şi baltice.

Solurile fac tranziţia între solurile cenuşii ale Europei răsăritene, solurile brune caracteristice Europei centrale şi solurile brun-roşcate dezvoltate în sud-vestul continentului.

Pe teritoriul ţării noastre sunt două importante limite biogeografice: limita vestică a stepei (în sud-estul României) şi limita estică a fagului.

Fondul general faunistic şi floristic al României este central-european, însă este completat cu specii de origine pontică şi submediteraneană.

4

2. EVOLUŢIA PALEOGEOGRAFICǍ

Conformaţia actuală a reliefului României este rezultatul unei îndelungate şi complicate evoluţii paleogeografice. Aplicarea tectonicii plăcilor sau a teoriei tectonicii globale a avut un rol important în precizarea cadrului morfostructural în care s-a desfăşurat această evoluţie.

Structura teritoriului României este strâns legată de evoluţia oceanului Tethys, situat între plăcile africană (la sud) şi euroasiatică (la nord), şi de formarea lanţului muntos alpino-carpato-himalayan, proces început în urmă cu 200 milioane ani.

Evoluţia teritoriului s-a desfăşurat în strânsă legătură cu deplasarea plăcii est-europene şi a unor microplăci situate în faţa ei, precum şi cu apariţia rifturilor. Pe teritoriul României, microplăcile transilvană, panonică, moesică şi a Mării Negre vin în contact cu placa euroasiatică.

(a) Etapele de dezvoltare a reliefului

Pe baza studiilor din domeniile stratigrafiei, tectonicii, paleontologiei, geofizicii şi geomorfologiei, s-a putut stabili istoria formării şi evoluţiei reliefului, ce cuprinde trei epoci: prehercinică, hercinică şi carpatică, fiecare incluzând mai multe etape, faze şi subfaze (Geografia României, vol.I, 1983).

Epoca prehercinică (proterozoic – paleozoic inferior) este perioada în care se formează şi se nivelează soclurile platformelor Moldovenească, Valahă, Dobrogei Centrale şi de Sud.

În prima etapă, s-a desfăşurat consolidarea Platformei Moldoveneşti după mişcările baikaliene şi a Platformei Moesice după orogeneza assyntică, la sfârşitul proterozoicului. Ambele uscaturi (Podişul Moldovei, sudul Câmpiei Române şi al Dobrogei), alcătuite din roci metamorfice şi magmatice, erau delimitate de un geosinclinal extins în Dobrogea Centrală şi de Nord. O altă arie geosinclinală funcţiona în partea de vest, în spaţiul carpatic, unde în cadrul a două cicluri – prebaikalian şi baikalian, s-au format şisturi cristaline mezometamorfice şi epimetamorfice.

În cambrian, în condiţiile unui climat cald şi secetos, s-a format peneplena soclului precambrian, care alcătuieşte astăzi fundamentul Podişului Moldovei, Câmpiei Române şi Podişului Dobrogei de Sud. Ulterior, marginile platformelor au coborât spre aria geosinclinală (către vest, fundamentul Podişului Moldovei, iar cel al Câmpiei Române spre nord), iar intensificarea mişcărilor epirogenice negative a iniţiat un îndelungat proces de sedimentare.

Într-o etapă ulterioară, în silurian, s-a desfăşurat orogeneza caledonică, care a determinat cutarea strânsă a sedimentelor din geosinclinalul Dobrogei Centrale, cu formarea şisturilor verzi. În geosinclinalul carpatic s-au format.

Preview document

Geografia Fizică a României - Pagina 1
Geografia Fizică a României - Pagina 2
Geografia Fizică a României - Pagina 3
Geografia Fizică a României - Pagina 4
Geografia Fizică a României - Pagina 5
Geografia Fizică a României - Pagina 6
Geografia Fizică a României - Pagina 7
Geografia Fizică a României - Pagina 8
Geografia Fizică a României - Pagina 9
Geografia Fizică a României - Pagina 10
Geografia Fizică a României - Pagina 11
Geografia Fizică a României - Pagina 12
Geografia Fizică a României - Pagina 13
Geografia Fizică a României - Pagina 14
Geografia Fizică a României - Pagina 15
Geografia Fizică a României - Pagina 16
Geografia Fizică a României - Pagina 17
Geografia Fizică a României - Pagina 18
Geografia Fizică a României - Pagina 19
Geografia Fizică a României - Pagina 20
Geografia Fizică a României - Pagina 21
Geografia Fizică a României - Pagina 22
Geografia Fizică a României - Pagina 23
Geografia Fizică a României - Pagina 24
Geografia Fizică a României - Pagina 25
Geografia Fizică a României - Pagina 26
Geografia Fizică a României - Pagina 27
Geografia Fizică a României - Pagina 28
Geografia Fizică a României - Pagina 29
Geografia Fizică a României - Pagina 30
Geografia Fizică a României - Pagina 31
Geografia Fizică a României - Pagina 32
Geografia Fizică a României - Pagina 33
Geografia Fizică a României - Pagina 34
Geografia Fizică a României - Pagina 35
Geografia Fizică a României - Pagina 36
Geografia Fizică a României - Pagina 37
Geografia Fizică a României - Pagina 38
Geografia Fizică a României - Pagina 39
Geografia Fizică a României - Pagina 40
Geografia Fizică a României - Pagina 41
Geografia Fizică a României - Pagina 42
Geografia Fizică a României - Pagina 43
Geografia Fizică a României - Pagina 44
Geografia Fizică a României - Pagina 45
Geografia Fizică a României - Pagina 46
Geografia Fizică a României - Pagina 47
Geografia Fizică a României - Pagina 48
Geografia Fizică a României - Pagina 49
Geografia Fizică a României - Pagina 50
Geografia Fizică a României - Pagina 51
Geografia Fizică a României - Pagina 52
Geografia Fizică a României - Pagina 53
Geografia Fizică a României - Pagina 54
Geografia Fizică a României - Pagina 55
Geografia Fizică a României - Pagina 56
Geografia Fizică a României - Pagina 57
Geografia Fizică a României - Pagina 58
Geografia Fizică a României - Pagina 59
Geografia Fizică a României - Pagina 60
Geografia Fizică a României - Pagina 61
Geografia Fizică a României - Pagina 62
Geografia Fizică a României - Pagina 63
Geografia Fizică a României - Pagina 64
Geografia Fizică a României - Pagina 65
Geografia Fizică a României - Pagina 66
Geografia Fizică a României - Pagina 67
Geografia Fizică a României - Pagina 68
Geografia Fizică a României - Pagina 69
Geografia Fizică a României - Pagina 70
Geografia Fizică a României - Pagina 71
Geografia Fizică a României - Pagina 72
Geografia Fizică a României - Pagina 73
Geografia Fizică a României - Pagina 74
Geografia Fizică a României - Pagina 75
Geografia Fizică a României - Pagina 76
Geografia Fizică a României - Pagina 77
Geografia Fizică a României - Pagina 78
Geografia Fizică a României - Pagina 79
Geografia Fizică a României - Pagina 80
Geografia Fizică a României - Pagina 81
Geografia Fizică a României - Pagina 82
Geografia Fizică a României - Pagina 83
Geografia Fizică a României - Pagina 84
Geografia Fizică a României - Pagina 85
Geografia Fizică a României - Pagina 86
Geografia Fizică a României - Pagina 87
Geografia Fizică a României - Pagina 88
Geografia Fizică a României - Pagina 89
Geografia Fizică a României - Pagina 90
Geografia Fizică a României - Pagina 91
Geografia Fizică a României - Pagina 92
Geografia Fizică a României - Pagina 93
Geografia Fizică a României - Pagina 94
Geografia Fizică a României - Pagina 95
Geografia Fizică a României - Pagina 96
Geografia Fizică a României - Pagina 97
Geografia Fizică a României - Pagina 98
Geografia Fizică a României - Pagina 99
Geografia Fizică a României - Pagina 100
Geografia Fizică a României - Pagina 101
Geografia Fizică a României - Pagina 102
Geografia Fizică a României - Pagina 103
Geografia Fizică a României - Pagina 104
Geografia Fizică a României - Pagina 105
Geografia Fizică a României - Pagina 106
Geografia Fizică a României - Pagina 107
Geografia Fizică a României - Pagina 108
Geografia Fizică a României - Pagina 109
Geografia Fizică a României - Pagina 110
Geografia Fizică a României - Pagina 111
Geografia Fizică a României - Pagina 112
Geografia Fizică a României - Pagina 113
Geografia Fizică a României - Pagina 114
Geografia Fizică a României - Pagina 115
Geografia Fizică a României - Pagina 116
Geografia Fizică a României - Pagina 117
Geografia Fizică a României - Pagina 118
Geografia Fizică a României - Pagina 119
Geografia Fizică a României - Pagina 120
Geografia Fizică a României - Pagina 121
Geografia Fizică a României - Pagina 122
Geografia Fizică a României - Pagina 123
Geografia Fizică a României - Pagina 124
Geografia Fizică a României - Pagina 125
Geografia Fizică a României - Pagina 126
Geografia Fizică a României - Pagina 127
Geografia Fizică a României - Pagina 128
Geografia Fizică a României - Pagina 129
Geografia Fizică a României - Pagina 130
Geografia Fizică a României - Pagina 131
Geografia Fizică a României - Pagina 132
Geografia Fizică a României - Pagina 133
Geografia Fizică a României - Pagina 134
Geografia Fizică a României - Pagina 135
Geografia Fizică a României - Pagina 136

Conținut arhivă zip

  • Geografia Fizica a Romaniei.pdf

Alții au mai descărcat și

Controlul și monitorizarea plajelor de pe litoralul Mării Negre

I. Generalitati. Litoralul românesc (la Marea Neagră) se întinde de la granița cu Ucraina (Nord) până la cea cu Bulgaria (Sud). Este cea mai...

Vestigii Antice

CETĂTI GETO-DACICE De-a lungul unei perioade de mai bine de 150 de ani (sec. I î. Hr. - sec I d. Hr.), Dacia a fost înzestrată cu un veritabil...

Zona Costiera a Romaniei - Marea Neagra

CAPITOLUL 1: GENERALITĂŢI 1.1 Date generale – zona costieră Lungimea litoralului României este de 244 kilometri, reprezentând 7,65% din lungimea...

Regimul juridic al fluviilor internaționale particularizare privind Dunărea

CONSIDERAŢII GENERALE Istoria poporului român este legată indisolubil de aşezarea lui aici, la întretăierea marilor drumuri ale Europei. Produs...

Caracterizarea climatică a Munților Făgăraș în contextul schimbărilor climatice recente

INTRODUCERE Atmosfera reprezintă un element vital pentru susținerea vieții pe planeta Terra, astfel ea reprezintă un element fără de care nu se...

Coordonate de Geopolitica in Bazinul Marii Negre

Coordonate geografice Marea Neagra (Pontus Euxinus in vechile documente cartografice istori-ce), este situate între blocul continental al Europei...

Canalul Dunare-Marea Neagra

Conflictul dintre România şi Ucraina privind problema canalului Dunãre-Marea Neagrã Trebuie clarificatã de la început faptul cã formularea “...

Marea Neagră - Trecut Prezent Viitor

INTRODUCERE Motivul pentru care am ales această temă de licență este acela că Marea Negră reprezintă un factor important pentru țara românească...

Te-ar putea interesa și

Microdepresiunea Malu cu Flori - Studiu geografic complex

Lucrarea de faţă reprezintă lucrarea de licenţă în specializarea geografie şi se intitulează: “Microdepresiunea Malu cu Flori - studiu geografic...

Evolutia Comertului Romenesc

O privire de ansamblu asupra situatiei Romaniei la inceputul celei de a doua jumatati a secolului al XX-lea ne conduce la constatarea ca tara...

Particularități ale dezvoltării turismului din sectorul nemțean al Munților Stănișoara

Capitolul I - Introducere Am ales această temă, deoarece, după parerea mea, Munții Stânișoarei dispun de un potențial turistic, natural și...

Lacurile din Județul Bacău

1. Motivaţia Referitor la importanţa lacurilor există un interes crescând în Europa, şi o conştientizare a contribuţiei pe care acestea o aduc...

Lacurile artificiale din Județul Bacău

1.Factorii care determină repartiția și tipurile de lacuri din județul Bacău Pe teritoriul județului Bacău au fost identificate un număr de 52 de...

Depresiunea Agrij

Depresiunea Colinara a Transilvaniei (Bazinul Transilvan) este cea mai mare depresiune din interiorul arcului carpatic. Are un relief colinar, de...

Geografia Fizica a Romaniei

1.Etapa PRECAMBRIANĂ-În această etapă s-au constituit primele uscaturi, s-au individualizat primele elemente marine, dominanţa componentelor...

Geografia Fizica a Romaniei

STRUCTURILE VULCANICE Sunt caracteristice ariilor de orogen care s-au format prin procese magmatice. Aceste structuri se caracterizează prin...

Ai nevoie de altceva?