Geografia Fizică a României

Curs
8.5/10 (4 voturi)
Domeniu: Geografie
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 112 în total
Cuvinte : 74489
Mărime: 1.25MB (arhivat)
Cost: Gratis

Cuprins

I. CLIMA ROMÂNIEI

1.1. Factorii genetici ai climei

1.1.1. Factori cosmici (radiaŃia solară);

1.1.2. Factori dinamici (circulaŃia generală a maselor de aer si distribuŃia centrilor barici);

1.1.3. Factori geografici locali (particularităŃi si influenŃe introduse de specificitatea fizionomiei geografice a suprafeŃei topografice).

1.2. Caracteristicile generale ale climei

1.2.1. Regimul temperaturii aerului

1.2.1.1. Temperatura medie anuală si lunară

1.2.1.2. Amplitudinea medie anuală

1.2.1.3. Temperaturi medii zilnice

1.2.1.4. Temperaturi maxime si minime

1.2.1.5. FrecvenŃa zilelor cu diferite temperaturi caracteristice

1.2.2. Temperatura solului

1.2.2.1. Temperatura solului la suprafaŃă

1.2.2.2. Temperatura solului în adâncime

1.2.3. Umezeala relativă a aerului

1.2.3.1. VariaŃia anuală si lunară a umezelii relative

1.2.3.2. FrecvenŃa zilelor cu diferite valori ale umezelii relative

1.2.4. Nebulozitatea

1.2.4.1. Nebulozitatea medie anuală si lunară

1.2.4.2. FrecvenŃa nebulozităŃii

1.2.4.3. Durata de strălucire a Soarelui

1.2.5. PrecipitaŃiile atmosferice

1.2.5.1. CantităŃi anuale de precipitaŃii

1.2.5.2. CantităŃi semestriale de precipitaŃii

1.2.5.3. CantităŃile lunare de precipitaŃii

1.2.5.4. CantităŃi maxime de precipitaŃii în 24 de ore

1.2.5.5. FrecvenŃa zilelor cu precipitaŃii

1.2.6. Regimul vântului

1.2.6.1. FrecvenŃa vântului pe direcŃii

1.2.6.2. Viteza medie si lunară

1.2.6.3. Vânturile locale

1.2.7. Fenomene si procese meteorologice deosebite

1.2.8. Regiunile climatice si topoclimatele

1.2.8.1. Sectoarele de provincie climatică

1.2.8.2. Regiunile climatice

II. APELE ROMÂNIEI

2.1. Apele subterane

2.1.1. Apele freatice

2.1.1.1. Apele freatice zonale

2.1.1.2. Apele freatice azonale

2.1.2. Apele de adâncime

2.1.3. Apele minerale

2.2. Râurile

2.2.1. ConfiguraŃia reŃelei hidrografice si modul ei de organizare

2.2.2. Densitatea reŃelei hidrografice

2.2.3. Profilele longitudinale

2.2.4. Profilele transversale

2.2.5. Bazine hidrografice

2.2.6. Modificări ale reŃelei de râuri datorate activităŃii omului

2.2.7. Scurgerea apei

2.2.7.1. Caractere generale

2.2.7.2. Scurgerea medie

2.2.7.3. Scurgerea maxim

2.2.7.4. Scurgerea minimă

2.2.7.5. Tipurile de regim

2.2.7.6. BilanŃul hidrologic

2.2.8. Scurgerea aluviunilor

2.2.9. Regimul termic si de îngheŃ al râurilor

2.2.10. Chimismul apelor

2.3. Dunărea

2.4. Lacurile

2.4.1. Geneza si clasificarea lacurilor

2.4.1.1. Lacuri de origine vulcanică

2.4.1.2. Lacuri glaciare si periglaciare

2.4.1.3. Lacuri rezultate din procese hidromorfologice fluviatile si maritime

2.4.1.4. Lacuri de origine eoliană

2.4.1.5. Lacuri de baraj natural prin prăbusiri si alunecări

2.4.1.6. Lacuri carstice

2.4.1.7. Lacuri clastocarstice

2.4.1.8. Lacuri artificiale

2.5. Marea Neagră

III. VEGETAłIA ROMÂNIEI

3.1. Elementele floristice si evoluŃia vegetaŃiei

3.2. DistribuŃia geografică a vegetaŃiei

3.2.1. VegetaŃia de munte

3.2.1.1. Etajul alpin

3.2.1.2. Etajul subalpin

3.2.1.3. Pădurile de munte

3.2.2. VegetaŃia dealurilor si podisurilor

3.2.3. VegetaŃia câmpiilor

3.2.3.1. VegetaŃia de silvostepă

3.2.3.2. VegetaŃia de stepă

3.2.4. Tipuri azonale de vegetaŃie

3.2.4.1. VegetaŃia sărăturilor

3.2.4.2. VegetaŃia nisipurilor (psamofilă)

3.2.4.3. VegetaŃia de luncă

3.2.5. Mlastinile

3.2.6. VegetaŃia acvatică si palustră

3.3. AcŃiunea societăŃii omenesti asupra vegetaŃiei din România

IV. FAUNA ROMÂNIEI

4.1. Originea faunei actuale. Elemente faunistice terestre

4.2. RepartiŃia faunei terestre

4.2.1. Etajarea faunei terestre

4.2.1.1. Etajul faunistic al pajistilor alpine si al tufisurilor

4.2.1.2. Etajul faunistic al pădurilor de conifere

4.2.1.3. Etajul faunistic al făgetelor

4.2.1.4. Etajul faunistic al gorunetelor

4.2.2. FormaŃiunile faunistice zonale

4.2.2.1. Fauna stejăretelor

4.2.2.2. Fauna stepelor

4.2.3. Fauna azonală

4.3. Fauna acvatică

4.3.1. Fauna apelor curgătoare

4.3.2. Fauna apelor stătătoare

4.4. Fauna mediului cavernicol terestru

4.5. Fauna Mării Negre

4.6. AcŃiunea societăŃii asupra faunei

V. SOLURILE ROMÂNIEI

5.1. Solurile de munte

5.1.1. Solurile etajului alpin

5.1.2. Solurile etajului subalpin

5.2. Solurile silvestre submontane

5.2.1. Solurile etajului deluros

5.2.2. Solurile dealurilor joase si ale câmpiilor înalte

5.3. Solurile de câmpie

5.3.1. Solurile de silvostepă

5.3.2. Solurile de stepă

5.4. Solurile intrazonale

5.4.1. Solurile litomorfe

5.4.2. Solurile hidromorfe

5.4.3. Solurile halomorfe

5.4.4. Solurile slab dezvoltate

5.5. Regiunile pedogeografice

BIBLIOGRAFIE

Extras din document

I. CLIMA ROMÂNIEI

Caractere generale

Clima teritoriului României se caracterizează printr-o mare diversitate spaŃială, aspect condiŃionat de

specificul acŃiunii factorilor genetici. AcŃiunea acestora depinde de asezarea pe latitudine si pe continent, de

poziŃia faŃă de principalii centri de acŃiune atmosferică. La acestia se mai adaugă influenŃa exercitată de factorii

geografici locali, în special de relieful carpatic.

Prin asezarea pe Glob, la 45° latitudine nordică, Ńara noastră beneficiază de un regim radiativ moderat. în

funcŃie de extinderea pe latitudine, conformă cu deschiderea maximă a unghiului de incidenŃă egală cu 4°38',

radiaŃia solară maximă se caracterizează printr-o distribuŃie zonală, perturbată însă, în cazul valorilor reale, sub

acŃiunea factorilor geografici locali.

Prin asezarea pe continentul european, Ńara noastră se găseste în zona de interferenŃă a acŃiunii

Anticiclonului Azoric, vara, si a Anticiclonului Siberian, iarna, ale căror dorsale înaintează până la linia CarpaŃilor.

În unele cazuri dorsalele respective se unesc, formând un brâu de mare presiune.

FrecvenŃa crescută a acestor dorsale pe continent la latitudini medii, asigură persistenŃa unui câmp maxim

baric deasupra teritoriului României. De o parte si de alta a axului orientat aproximativ de la sud-vest spre nordest,

de-a lungul căruia se extind ariile celor doi anticicloni, se situează arii depresionare importante: cea islandeză

si cea mediteraneană, Ńara noastră găsindu-se într-o zonă de convergenŃă a traiectoriilor ciclonilor mobili desprinsi

din acestea.

VariaŃiile sezoniere ale câmpului baric determină alternanŃa si schimbarea bruscă a maselor de aer atlantic

si continental.

Relieful carpatic barează sau deviază înaintarea maselor de aer. În funcŃie de aceste procese, schimbările

de vreme sunt mai pronunŃate, mai rapide în regiunile extracarpatice si mai lente în partea internă a arcului

carpatic. În acelasi timp, în funcŃie de particularităŃile circulaŃiei atmosferice în zona Ńării noastre, climatul acesteia

are caracter de tranziŃie de la climatul de tip oceanic spre cel de tip continental.

Acest fapt este ilustrat în special de cresterea continuă a amplitudinilor termice si scăderea cantităŃilor de

precipitaŃii în estul CarpaŃilor faŃă de partea vestică. Scăderea precipitaŃiilor este cauzată în mare parte de

prezenŃa obstacolelor muntoase întâlnite în cale de către masele de aer oceanic.

1.1. FACTORII GENETICI AI CLIMEI

Acestia se grupează în trei mari categorii:

- factori cosmici (radiaŃia solară);

- factori dinamici (circulaŃia generală a maselor de aer si distribuŃia centrilor barici);

- factori geografici locali (particularităŃi si influenŃe introduse de specificitatea fizionomiei geografice a

suprafeŃei topografice).

1.1.1. Factorii cosmici sau radiaŃia solară

RadiaŃia solară, sursa energetică primară a dezvoltării proceselor geofizice si biologice, ajunge la

suprafaŃa terestră sub forma radiaŃiei directe si difuze.

a. RadiaŃia solară directă, componentă esenŃială a bilanŃului radiativ si sursa principală de căldură

pentru suprafaŃa terestră, depinde de unghiul de înălŃime al Soarelui, de unghiul sub care este recepŃionată si de

opacitatea atmosferei.

În sudul Ńării, în condiŃiile unui relief orizontal, sumele medii anuale ale radiaŃiei directe ajung la 70 - 75

kcal/cm2; în nordul Ńării aceste valori scad la circa 65 kcal/cm2/an.

Vara, în condiŃiile predominării timpului senin, sumele lunare ale radiaŃiei solare directe ajung la

aproximativ 10 - 12 kcal/cm2 în sud si la 9 - 10 kcal/cm2 în nord.

Iarna, sumele lunare se reduc la mai puŃin de 1,0 kcal/cm2. În anotimpul rece, piscurile înalte ale

CarpaŃilor pot primi un surplus de energie solară directă deoarece, fiind situate deasupra norilor stratiformi,

acestea rămân în mod frecvent însorite.

b. RadiaŃia solară difuză este condiŃionată de unghiul de înălŃime al Soarelui deasupra orizontului, de

nebulozitate si de opacitatea atmosferei.

Pe timp senin, în orele amiezii, radiaŃia difuză reprezintă doar 20 % din radiaŃia directă.

La solstiŃiul de vară, în timpul amiezii, valorile radiaŃiei difuze pot ajunge la 0,25 cal/cm2 min., în condiŃiile

unei suprafeŃe active orizontale; dimineaŃa si seara, pe timp senin, valorile sunt cuprinse între 0,01 si 0,10 cal/cm2

min.

La solstiŃiul de iarnă, datorită unghiului de incidenŃă foarte mic, drumul parcurs de razele solare prin

stratul de nori fiind mult mai lung decât la solstiŃiul de vară, radiaŃia difuză înregistrează cele mai reduse valori.

c. RadiaŃia globală (compusă din radiaŃia directă si radiaŃia difuză) înregistrează pe teritoriul României

cele mai mari valori medii anuale pe litoral (132,5 kcal/cm2); cele mai mici valori medii anuale, sub 110 kcal/cm2,

se înregistrează în zonele de munte.

În Câmpia Română, potenŃialul energetic solar este mai mare de 125 kcal/cm2 an, în Câmpia de Vest,

SubcarpaŃii Getici si de Curbură de 120 - 122 kcal/cm2 an, în Depresiunea Transilvaniei si Podisul Moldovei de

115 - 117,5 kcal/cm2 an.

În cursul anului, sumele radiaŃiei globale înregistrează valori diferite. Iarna, când zilele au o durată redusă

iar timpul noros are frecvenŃă mare, sumele lunare ale radiaŃiei totale sunt cele mai mici din an. În nordul Ńării ele

reprezintă 2,6 % din suma anuală, iar în sud 3,2 %.

Sumele cele mai mari ale radiaŃiei globale se înregistrează în iulie, când predomină timpul senin: 15 - 16

kcal/cm2 în nord si 18 - 19 kcal/cm2 în sud.

Toamna, când durata zilelor scade si nebulozitatea creste, sumele lunare scad cu 3 - 4 kcal/cm2, de la o

lună la alta.

În regiunea de munte, în sezonul rece, valorile radiaŃiei globale sunt mai mari ca la câmpie deoarece

culmile munŃilor se situează deasupra norilor stratiformi si rămân adesea descoperite. Vara, când culmile sunt

umbrite de norii cumuliformi în cea mai mare parte din zi, sumele radiaŃiei globale sunt mai mici ca la câmpie.

În depresiuni si pe văile adânci, sumele lunare ale radiaŃiei globale se menŃin reduse iarna, deoarece

persistă ceaŃa si norii stratiformi.

d. RadiaŃia reflectată. ProporŃia în care energia solară este reflectată de suprafaŃa terestră este

exprimată de albedou. Albedoul (raportul în procente dintre radiaŃia reflectată si cea totală) este condiŃionată de

caracteristicile fizice ale suprafeŃei terestre.

Iarna, în orele amiezii, albedoul atinge cele mai mari valori (58 - 70 %) datorită stratului de zăpadă. Vara

albedoul atinge cele mai mici valori, sub 30 %. Este evidentă modificarea valorilor albedoului în timpul anului în

funcŃie de condiŃiile meteorologice.

Albedoul învelisului vegetal este mai mic primăvara (în medie 10 - 15 %) si creste vara si toamna, când

plantele ajung la maturitate sau când îngălbenesc frunzele.

Sumele anuale ale radiaŃiei solare reflectate au valori mai mari pe culmile înalte ale munŃilor (unde

persistă stratul de zăpadă) si scad mult pe pantele acoperite cu păduri de conifere (pădurile de răsinoase au un

albedou de 10 - 15 %).

Solurile de culoare închisă, proaspăt arate si umede au un albedou redus (5 - 7 %), în timp ce solurile de

culoare deschisă au un albedou mult mai mare (nisipurile 30 - 40 %, sărăturile 25 - 45 %).

Valorile medii ale albedoului bazinelor acvatice oscilează vara între 6 - 7 % si iarna între 12 si 15 %.

e. RadiaŃia absorbită. Sumele anuale ale radiaŃiei absorbite de suprafaŃa activă cresc, în general, de la

munte spre câmpie si din nord spre sud - sud est.

La munte, unde vara timpul noros are frecvenŃă mai mare, sumele radiaŃiei absorbite sunt mai mici ca în

câmpie.

Iarna, la munte, datorită faptului că stratul de zăpadă se menŃine 4 - 6 luni, sumele radiaŃiei absorbite

înregistrează cele mai mici valori din Ńară. În Dobrogea si în Câmpia Română unde iarna predomină timpul senin

si stratul de zăpadă este discontinuu si are o durată redusă, sumele radiaŃiei absorbite sunt mai mari ca în alte

zone ale Ńării.

f. RadiaŃia efectivă (diferenŃa dintre radiaŃia emisă de suprafaŃa activă si radiaŃia emisă de atmosferă

spre suprafaŃa terestră) are valoarea cea mai mare în sezonul cald, în orele amiezii, când suprafaŃa activă este

supraîncălzită. Vara, în regiunile de câmpie sumele lunare ale radiaŃiei efective depăsesc 10 -14 kcal/cm2 lună iar

iarna valorile scad la aproximativ 6 - 8 kcal/cm2 lună.

Sumele anuale ale radiaŃiei efective în nordul Ńării sunt de circa 35 - 38 kcal/cm2, în timp ce în sud, unde

predomină timpul mai senin si unde temperaturile suprafeŃei active vara sunt mai mari, valorile pot atinge 40 - 44

kcal/cm2 an.

BilanŃul radiativ, definit ca diferenŃă între valorile radiaŃiei absorbite si cele ale radiaŃiei efective, este

condiŃionat de caracteristicile fizice ale suprafeŃei active. Valorile acestuia au o distribuŃie teritorială neuniformă si

sunt foarte variabile în timp.

În partea sudică a Ńării valorile anuale ale bilanŃului radiativ ajung la 40.000 - 50.000 cal/cm2 iar în partea

nordică la 35.000 - 40.000 cal/cm2.

Preview document

Geografia Fizică a României - Pagina 1
Geografia Fizică a României - Pagina 2
Geografia Fizică a României - Pagina 3
Geografia Fizică a României - Pagina 4
Geografia Fizică a României - Pagina 5
Geografia Fizică a României - Pagina 6
Geografia Fizică a României - Pagina 7
Geografia Fizică a României - Pagina 8
Geografia Fizică a României - Pagina 9
Geografia Fizică a României - Pagina 10
Geografia Fizică a României - Pagina 11
Geografia Fizică a României - Pagina 12
Geografia Fizică a României - Pagina 13
Geografia Fizică a României - Pagina 14
Geografia Fizică a României - Pagina 15
Geografia Fizică a României - Pagina 16
Geografia Fizică a României - Pagina 17
Geografia Fizică a României - Pagina 18
Geografia Fizică a României - Pagina 19
Geografia Fizică a României - Pagina 20
Geografia Fizică a României - Pagina 21
Geografia Fizică a României - Pagina 22
Geografia Fizică a României - Pagina 23
Geografia Fizică a României - Pagina 24
Geografia Fizică a României - Pagina 25
Geografia Fizică a României - Pagina 26
Geografia Fizică a României - Pagina 27
Geografia Fizică a României - Pagina 28
Geografia Fizică a României - Pagina 29
Geografia Fizică a României - Pagina 30
Geografia Fizică a României - Pagina 31
Geografia Fizică a României - Pagina 32
Geografia Fizică a României - Pagina 33
Geografia Fizică a României - Pagina 34
Geografia Fizică a României - Pagina 35
Geografia Fizică a României - Pagina 36
Geografia Fizică a României - Pagina 37
Geografia Fizică a României - Pagina 38
Geografia Fizică a României - Pagina 39
Geografia Fizică a României - Pagina 40
Geografia Fizică a României - Pagina 41
Geografia Fizică a României - Pagina 42
Geografia Fizică a României - Pagina 43
Geografia Fizică a României - Pagina 44
Geografia Fizică a României - Pagina 45
Geografia Fizică a României - Pagina 46
Geografia Fizică a României - Pagina 47
Geografia Fizică a României - Pagina 48
Geografia Fizică a României - Pagina 49
Geografia Fizică a României - Pagina 50
Geografia Fizică a României - Pagina 51
Geografia Fizică a României - Pagina 52
Geografia Fizică a României - Pagina 53
Geografia Fizică a României - Pagina 54
Geografia Fizică a României - Pagina 55
Geografia Fizică a României - Pagina 56
Geografia Fizică a României - Pagina 57
Geografia Fizică a României - Pagina 58
Geografia Fizică a României - Pagina 59
Geografia Fizică a României - Pagina 60
Geografia Fizică a României - Pagina 61
Geografia Fizică a României - Pagina 62
Geografia Fizică a României - Pagina 63
Geografia Fizică a României - Pagina 64
Geografia Fizică a României - Pagina 65
Geografia Fizică a României - Pagina 66
Geografia Fizică a României - Pagina 67
Geografia Fizică a României - Pagina 68
Geografia Fizică a României - Pagina 69
Geografia Fizică a României - Pagina 70
Geografia Fizică a României - Pagina 71
Geografia Fizică a României - Pagina 72
Geografia Fizică a României - Pagina 73
Geografia Fizică a României - Pagina 74
Geografia Fizică a României - Pagina 75
Geografia Fizică a României - Pagina 76
Geografia Fizică a României - Pagina 77
Geografia Fizică a României - Pagina 78
Geografia Fizică a României - Pagina 79
Geografia Fizică a României - Pagina 80
Geografia Fizică a României - Pagina 81
Geografia Fizică a României - Pagina 82
Geografia Fizică a României - Pagina 83
Geografia Fizică a României - Pagina 84
Geografia Fizică a României - Pagina 85
Geografia Fizică a României - Pagina 86
Geografia Fizică a României - Pagina 87
Geografia Fizică a României - Pagina 88
Geografia Fizică a României - Pagina 89
Geografia Fizică a României - Pagina 90
Geografia Fizică a României - Pagina 91
Geografia Fizică a României - Pagina 92
Geografia Fizică a României - Pagina 93
Geografia Fizică a României - Pagina 94
Geografia Fizică a României - Pagina 95
Geografia Fizică a României - Pagina 96
Geografia Fizică a României - Pagina 97
Geografia Fizică a României - Pagina 98
Geografia Fizică a României - Pagina 99
Geografia Fizică a României - Pagina 100
Geografia Fizică a României - Pagina 101
Geografia Fizică a României - Pagina 102
Geografia Fizică a României - Pagina 103
Geografia Fizică a României - Pagina 104
Geografia Fizică a României - Pagina 105
Geografia Fizică a României - Pagina 106
Geografia Fizică a României - Pagina 107
Geografia Fizică a României - Pagina 108
Geografia Fizică a României - Pagina 109
Geografia Fizică a României - Pagina 110
Geografia Fizică a României - Pagina 111
Geografia Fizică a României - Pagina 112

Conținut arhivă zip

  • Geografia Fizica a Romaniei.pdf

Alții au mai descărcat și

Controlul si Monitorizarea Plajelor de pe Litoralul Marii Negre

I. Generalitati. Litoralul românesc (la Marea Neagră) se întinde de la granița cu Ucraina (Nord) până la cea cu Bulgaria (Sud). Este cea mai...

Zona Costiera a Romaniei - Marea Neagra

CAPITOLUL 1: GENERALITĂŢI 1.1 Date generale – zona costieră Lungimea litoralului României este de 244 kilometri, reprezentând 7,65% din lungimea...

Regimul juridic al fluviilor internaționale particularizare privind Dunărea

CONSIDERAŢII GENERALE Istoria poporului român este legată indisolubil de aşezarea lui aici, la întretăierea marilor drumuri ale Europei. Produs...

Fenomene Climatice de Risc din Dobrogea

I.Clima Dobrogei Podisul Dobrogei se incadreaza in etajul climatic de deluri si podisuri joase, sub 500m altitudine (Dobrogea de Nord) si cel de...

Coordonate de Geopolitica in Bazinul Marii Negre

Coordonate geografice Marea Neagra (Pontus Euxinus in vechile documente cartografice istori-ce), este situate între blocul continental al Europei...

Canalul Dunare-Marea Neagra

Conflictul dintre România şi Ucraina privind problema canalului Dunãre-Marea Neagrã Trebuie clarificatã de la început faptul cã formularea “...

Marea Neagră - Trecut Prezent Viitor

INTRODUCERE Motivul pentru care am ales această temă de licență este acela că Marea Negră reprezintă un factor important pentru țara românească...

Romania in Context Geopolitic European si Mondial - Geografie Economica si Geopolitica

Dacă poziţia geografică a unei ţări este fixă, stabilită de forţele naturii şi exprimată după anumite repere naturale (unităţi de relief, ape,...

Te-ar putea interesa și

Geografia Fizică a României

1. POZIŢIA GEOGRAFICĂ România este situată în emisfera nordică, la intersecţia paralelei de 45° lat. N cu meridianul de 25° long.E, aproximativ la...

Geografia Fizica a Romaniei

- sistemul fizico-geografic românesc sau Domeniul Carpato-danubiano-pontic; - sistemul menţionat este parte a Sistemului geografic românesc,...

Geografia Fizica a Romaniei

Clima reprezinta o functie complexa a invelisului atmosferic in deosebi din atmosfera joasa (troposfera). Clima reprezinta succesiunea in timp si...

Geografia Fizica a Romaniei

STRUCTURILE VULCANICE Sunt caracteristice ariilor de orogen care s-au format prin procese magmatice. Aceste structuri se caracterizează prin...

Geografia Fizica a Romanie

Curs1 Pozitia geografica a Romaniei Romania are o suprafata de 238391 kmp, fiind un stat de marime mijlocie in cadrul Europei. Tara noastra este...

Geografia Fizica a Romaniei

1.Etapa PRECAMBRIANĂ-În această etapă s-au constituit primele uscaturi, s-au individualizat primele elemente marine, dominanţa componentelor...

Geografia Fizica a Romaniei

Cuaternarul reprezinta ultima era geologica si cea mai scurta,avand o durata totala de aproape 2 milioane de ani (1,85 milioane ani).este formata...

Geomorfologie planetară și tectonică

0BCURS 1 I N T R O D U C E R E 1.1. Denumire Geomorfologia este știința care se ocupă cu studiul sistematic al reliefului scoarței terestre (în...

Ai nevoie de altceva?