Geografia Fizica a Romaniei

Imagine preview
(8/10 din 6 voturi)

Acest curs prezinta Geografia Fizica a Romaniei.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 31 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Geografie

Extras din document

1.Etapa PRECAMBRIANĂ-În această etapă s-au constituit primele uscaturi, s-au individualizat primele elemente marine, dominanţa componentelor abiotice. Întrucât toate morfostructurile realizate au fost ulterior distruse în sistemul fizico-geografic actual, moştenim doar diferite categorii de roci. Astfel intră diverse roci metamorfice pe care azi le regăsim în Dobrogea Centrală şi de Nord sau în teriotoriul carpatic în munţii axului cristalin.

2.A 2-a etapă PALEOZOICĂ cunoaşte transformări majore ale SFG întrucât pe teritoriul ţării s-au desfăşurat 2 cicluri orogenetice majore:

• Ciclul Caledonian

• Ciclul Hercinic

În aceste condiţii în sistemul actual moştenim roci metamorfice, apoi magmatice, dar şi unele roci sedimentare(Munţii Bihor). Mai mult ca efect al OROGENEZEI HERCINICE se păstrează şi unele mărturii ale unor morfostructuri hercinice(munţii Măcinului – Dobrogea de Nord).

3. A 3-a etapă – MEZOZOICĂ- se remarcă prin transformări spectaculoase reorganizându-se fundamental sistemele vechi. Astfel se deschid mari arii geosinclinale şi se pregăteşte materialul pentru noul ciclu orogenetic care va începe spre finele acestei ere. Este vorba despre orogeneza ALPINĂ care în această eră îşi desfăşoară primele 2 faze în urma cărora se edifică morfostructurile carpatice aferente axului cristalin şi unei părţi din flişul intern carpatic(depozite vechi). Aşadar, din această etapă moştenim ca forme de relief morfostructurile cristaline şi cristalino-mezozoice din teritoriul carpatic la care se adaugă cele specifice flişului intern (Unitatea de Ceahlău-roci sedimentare-mezozoice).

În categoria rocilor moştenite intră însă numeroase formaţiuni sedimentare îndeosebi calcarele dolomitice mezozoice alături de alte roci specifice flişului pe care le regăsim în marnele sinclinale mezozoice (Rarău, munții Hăşmaş, Cheile Bicaz, Piatra Craiului, Trascău, Banat, Căpăţânii, Vulcanului), roci ale flişului: conglomerate din Ceahlău, Munţii Ciucaș, Bucegi.

4. A 4-a Etapă NEOZOICĂ- complicare evidentă a SFG, apărând noi morfostructuri care s-au edificat în urma unor faze de cutare şi înălţare a orogenezei alpine. Progresiv se individualizează morfostructurile neogene carpatice caracterizate flişului intern şi extern la care se adaugă unitatea pericarpatică. Mai mult, în partea a 2-a a erei se formează munţii vulcanici din V şi NV Carpaţilor Orientali, în timp ce în teritoriul extracarpatic se individualizează ca uscaturi multe din actualele unităţi de podiş ale României(pod. Moldovenesc, Depresiunea colinară a Transilvaniei, o mică parte din Pod. Piemontan Getic)- forme de relief, roci sedimentare.

Pentru prima dată putem vorbi de păstrarea unor componente mult mai dinamice. Astfel pastrează mărturii alei reţelei hidrografice (cazul râului Bistriţa-îşi păstrează cursul). Mai mult din a 2-a parte a erei păstrăm unele elemente floristice: nufărul termal.

CUATERNAR- încetarea mişcărilor orogenetice , realizându-se doar mişcări epirogenetice de înălţare s-au de coborâre- mişcări neotectonice. Datorită înălţării teritoriului carpatic şi secvenţelor de climă rece, porţiunile înalte ale Carpaţilor sunt afectate de glaciaţie, formându-se relieful glaciar, în timp ce, ariile montane joase funcţionau din procesele periglaciare aferente reliefului periglaciar.

Tot în această perioadă au loc sedimentări intense în bazinele lacustre periferice prin retragerea acestor lacuri individualizându-se pe de o parte depresiunile intramontane -(Făgăraşului), submontane, iar la exteriorul carpaţilor formând marile câmpii de nivel de bază(Câmpia Română, C. Dunării Inferioare, C. Tisei). În această etapă au loc permutări succesive ale vegetaţiei şi ale faunei datorate modificărilor climatice. Din această etapă păstrăm majoritatea elementelor floristice şi faunistice ale mării. Din CUATERNAR moştenim şi sistemul hidrologic actual, întrucât s-au individualizat cursurile mijlocii şi inferioare ale râurilor ce străbat unităţile deluroase şi de podiş. SFG se conturează aproape aşa cum este el astăzi, ulterior fiind şlefuit prin interferenţa factorilor externi. În această perioadă apare şi omul, rolul acestuia crescând semnificativ concomitant cu dezvoltarea societăţii omeneşti.

CUATERNARUL are 2 etaje:

• PLEISTOCEN

• HOLOCEN

Începe acum 10 500 ani în urmă , se intră în ..slogen pe parcursul căruia schimbările SFG sunt minore, realizându-se doar modelarea diferitelor morfostructuri apărute de-a lungul timpului.

Etapa de evoluţie PALEOGEOGRAFICĂ PREPALEOZOICĂ – această etapă este cea mai veche şi cea mai lungă din istoria naturală a Terrei, suprapunându-se cu ERA PRECAMBRIANĂ. Această eră cuprinde 2 mari perioade:

• Zona de OROGEN

• Zona de PLATFORMĂ

Zona de OROGEN -se caracterizează prin existenţa unor structuri geologice caracteristice, cea mai bine exprimată fiind structura cutată. Aceste structuri pot fi structuri cutate normal.

Fisiere in arhiva (1):

  • Geografia Fizica a Romaniei.doc

Alte informatii

cuprinde perioada de evoluție a RELIEFULUI ROMÂNIEI în erele, perioadele și etapele geologice cursurile 1-6