Geografia Mediului

Curs
9/10 (5 voturi)
Domeniu: Geografie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 178 în total
Cuvinte : 80676
Mărime: 304.07KB (arhivat)
Cost: Gratis

Cuprins

Introducere

Partea I Mediul înconjurător şi geografia

1 Evoluţia noţiunii şi a terminologiei de specialitate

2. Ştiinţa şi mediul

3. Geografia şi mediul

3.1. Obiectul de studiu al geografiei mediului. Poziţia în cadrul geografiei

3.2. Relaţii cu alte ştiinţe

Partea a II-a Geosistemul

1. Noţiuni generale de sistemică. Analiza geosistemului : posibilităţi şi limite

2. Structura geosistemului

2.1. Sistemul abiotic

2.2. Sistemul biotic

2.3. Sistemul social-economic

2.3.1.Condiţia umană în geosistem

2.3.2.Necesitatea complexă - formă specifică a interacţiunii în sistemul social- economic

2.3.3.Obiectiv şi subiectiv necesar în sistem. Rezultate utile, efecte nedorite

3. Mişcarea în geosistem

3.1. Caracterul specific al mişcării în geosistem. Transferul şi modificările de substanţă, energie şi informaţie

3.2. Libertatea mişcării în geosistem

3.3. Continuitate, prag, discontinuitate

3.4. Dezechilibru funcţional, echilibru dinamic

3.5. Risc, hazard, dezechilibru disfuncţional, degradare

3.6. Funcţionalitate. Autoreglare

4. Niveluri de organizare ale geosistemului. Entităţi spaţiale rezultate din ierarhizări funcţionale

5. Geosistemul şi timpul

5.1. Geosistemul şi timpul: absolut, relativ (succesiune, simultaneitate, durată)

5.2. Repere cronologice în evoluţia geosistemului

6. Calitatea geosistemului

6.1. Noţiunea de calitate în cazul structurilor sistemice. Calitatea geosistemului

6.2. Fenomenele de criză în geosistem

6.3. Mecanisme şi forme spontane/dirijate de redresare

Partea a III-a Controlul, protecţia şi conservarea geosistemului

1. Controlul geosistemului

1.1. Noţiunea de control în cazul structurilor sistemice

1.2. Monitoringul geosistemului

1.2.1. Cuantificarea - necesitate şi posibilităţi

1.2.2. Monitoringul

1.3. Banca de date geosistemice şi S.I.G

1.4. Modelizarea actuală a geosistemului

1.5. Vizualizarea ca mijloc de control al geosistemului

1.5.1. De la "minuta" de gestiune la hărţile analitice

1.5.2. Hărţi de sinteză parţială. Buletine cartografice ale geosistemului

1.5.3. Atlasul geosistemului - variante generale şi regionale actuale

2. Protecţia şi conservarea geosistemului

2.1. Concepte, motivaţii, factori implicaţi în protecţie şi conservare

2.2. Organizarea protecţiei şi conservării

2.2.1.Politici de protecţie şi conservare

2.2.1.1. Tactici sectoriale şi strategii de protecţie

2.2.1.2. Economia protecţiei şi conservării

2.2.1.3. Legislaţia şi instituţionalizarea protecţiei şi conservării

2.2.1.4. Educaţia, informaţia şi formaţia profesională în domeniul protecţiei şi conservării geosistemului

Concluzii

Bibliografie

Extras din document

INTRODUCERE

Evoluţia cunoaşterii umane, de la formele empirice iniţiale (realizate prin experienţă directă, frecvent îndelungată şi adesea dureroasă) până la investigaţia contemporană a spaţiului extraterestru şi a codului genetic, exprimă aspiraţia permanentă de control al condiţiilor de existenţă. Chiar dacă, în timp, cercetarea ştiinţifică fundamentală s-a desprins de această motivaţie pragmatică, aplicaţiile sale au exprimat - sub o formă sau alta - permanenţa , în plan secund, a dorinţei de cunoaştere cât mai avansată a condiţiilor de viaţă, naturale şi social-economice, în scopul utilizării/organizării lor cât mai profitabile. In acest context trebuie înţeles şi interesul actual generalizat pentru ceea ce, atât în ştiinţă cât şi în alte domenii, poartă denumirea de mediu înconjurător sau mediu.

Practic, tot ceea ce influenţează viaţa social-economică, prosperitatea materială, progresul spiritual, ca şi - în ultimele decenii - efectele activităţilor economice asupra naturii intră din ce în ce mai mult în preocupările ştiinţei şi tehnicii, organismelor internaţionale şi regionale, guvernelor şi organizaţiilor non-guvernamentale naţionale, publicului larg. Exprimând acest interes generalizat faţă de o realitate atât de complexă, fiecare tip de răspuns aduce cu sine o viziune proprie, modalităţi specifice de investigaţie şi chiar o terminologie specializată.

In accepţiunea cea mai răspândită, totalitatea şi unitatea dialectică a unor elemente naturale (scoarţa terestră, aerul, apa, relieful, solul1) care evoluează asigurându-şi o stare de echilibru dinamic şi susţinând viaţa vegetală şi animală, împreună cu care constituie cadrul natural al existenţei umane, reprezintă mediul natural. Aflat într-o continuă evoluţie, structura şi caracteristicile sale dinamice s-au modificat mult, el devenind mereu mai complex, mai variat. Chiar în intervalul scurt (raportat la formarea şi evoluţia Pământului ca planetă) dintre apariţia strămoşilor omului şi epoca actuală, mediul natural a evoluat mult, independent de existenţa şi voinţa speciei umane (au avut loc fenomene tectonice ample, pe seama mobilităţii plăcilor litosferice, care au impulsionat orogeneza, s-a modificat corespunzător conturul uscatului şi al mărilor, s-au instalat şi s-au retras succesiv mai multe glaciaţii continentale şi montane, au alternat climate calde şi reci, umede şi uscate, care au determinat alternanţe de floră, faună şi soluri).

Evoluţia societăţii umane s-a desfăşurat, însă, într-un ritm incomparabil mai rapid. Trecând peste perioada îndelungată în care existenţa omului a fost determinată doar de legi biologice şi în care munca nu era un act de producţie organizat social, procesul menţionat a demonstrat o accelerare progresivă. Astfel, dacă în ultimele milenii mediul natural n-a suferit decât modificări spontane minime, în istoria societăţii umane s-au succedat nu mai puţin de patru mari orânduiri sociale.

Această diferenţiere dinamică importantă a permis o preluare mereu mai complexă şi mai eficientă a condiţiilor naturale, astfel încât, dacă Homo sapiens s. şi strămoşii săi apropiaţi erau numai nişte membri - printre mulţi alţii - ai lumii vii, care nu-şi puteau modifica ambianţa mai mult decât alte fiinţe, iar culegătorii şi vânătorii erau direct interesaţi de păstrarea echilibrului florei şi faunei naturale, adaptându-se eventualelor schimbări spontane ale acestora, odată cu descoperirea uneltelor omul a căpătat posibilitatea de a modifica şi chiar de a controla treptat mediul natural, pentru a-l adapta necesităţilor sale. În acest proces a fost hotărâtoare capacitatea speciei umane de transmite experienţa dobândită congenerilor şi mai ales urmaşilor, acumulându-se astfel un capital de experienţă din ce în ce mai mare. Aproape independent de moştenirea genetică, dezvoltarea societăţii umane este marcată de experienţa transmisă.

Pe măsura dezvoltării agriculturii, procesele fizice şi viaţa naturală a unor teritorii întinse s-au modificat fundamental, iar aria de răspândire şi chiar codul genetic a numeroase specii vegetale şi animale au suportat transformări importante. Revoluţia industrială din sec. al XIX-lea şi revoluţia tehnico-ştiinţifică din secolul trecut au asigurat societăţii mijloace de acţiune mereu mai puternice şi mai perfecţionate. A avut loc popularea intensă a unor regiuni slab locuite anterior (vestul Statelor Unite ale Americii, preria canadiană, Australia, Noua Zeelandă, zona golfului Persic), au fost puse în valoare noi surse de energie, s-au iniţiat lucrări din ce în ce mai variate şi mai ample de transformare a mediului natural Omul a despădurit şi desţelenit, a învăţat să schimbe cursul râurilor, să niveleze neregularităţile morfologice ale unor arii în care a creat aşezări şi drumuri, să obţină terenuri ferme pe seama mării, să iniţieze şi să extindă irigaţii în zone aride. S-a ajuns în final la formarea şi dezvoltarea civilizaţiei noastre specifice, industrial-tehnice, capabile să determine schimbări variate şi profunde, pe termen lung sau definitive, ale unor spaţii vaste.

Preview document

Geografia Mediului - Pagina 1
Geografia Mediului - Pagina 2
Geografia Mediului - Pagina 3
Geografia Mediului - Pagina 4
Geografia Mediului - Pagina 5
Geografia Mediului - Pagina 6
Geografia Mediului - Pagina 7
Geografia Mediului - Pagina 8
Geografia Mediului - Pagina 9
Geografia Mediului - Pagina 10
Geografia Mediului - Pagina 11
Geografia Mediului - Pagina 12
Geografia Mediului - Pagina 13
Geografia Mediului - Pagina 14
Geografia Mediului - Pagina 15
Geografia Mediului - Pagina 16
Geografia Mediului - Pagina 17
Geografia Mediului - Pagina 18
Geografia Mediului - Pagina 19
Geografia Mediului - Pagina 20
Geografia Mediului - Pagina 21
Geografia Mediului - Pagina 22
Geografia Mediului - Pagina 23
Geografia Mediului - Pagina 24
Geografia Mediului - Pagina 25
Geografia Mediului - Pagina 26
Geografia Mediului - Pagina 27
Geografia Mediului - Pagina 28
Geografia Mediului - Pagina 29
Geografia Mediului - Pagina 30
Geografia Mediului - Pagina 31
Geografia Mediului - Pagina 32
Geografia Mediului - Pagina 33
Geografia Mediului - Pagina 34
Geografia Mediului - Pagina 35
Geografia Mediului - Pagina 36
Geografia Mediului - Pagina 37
Geografia Mediului - Pagina 38
Geografia Mediului - Pagina 39
Geografia Mediului - Pagina 40
Geografia Mediului - Pagina 41
Geografia Mediului - Pagina 42
Geografia Mediului - Pagina 43
Geografia Mediului - Pagina 44
Geografia Mediului - Pagina 45
Geografia Mediului - Pagina 46
Geografia Mediului - Pagina 47
Geografia Mediului - Pagina 48
Geografia Mediului - Pagina 49
Geografia Mediului - Pagina 50
Geografia Mediului - Pagina 51
Geografia Mediului - Pagina 52
Geografia Mediului - Pagina 53
Geografia Mediului - Pagina 54
Geografia Mediului - Pagina 55
Geografia Mediului - Pagina 56
Geografia Mediului - Pagina 57
Geografia Mediului - Pagina 58
Geografia Mediului - Pagina 59
Geografia Mediului - Pagina 60
Geografia Mediului - Pagina 61
Geografia Mediului - Pagina 62
Geografia Mediului - Pagina 63
Geografia Mediului - Pagina 64
Geografia Mediului - Pagina 65
Geografia Mediului - Pagina 66
Geografia Mediului - Pagina 67
Geografia Mediului - Pagina 68
Geografia Mediului - Pagina 69
Geografia Mediului - Pagina 70
Geografia Mediului - Pagina 71
Geografia Mediului - Pagina 72
Geografia Mediului - Pagina 73
Geografia Mediului - Pagina 74
Geografia Mediului - Pagina 75
Geografia Mediului - Pagina 76
Geografia Mediului - Pagina 77
Geografia Mediului - Pagina 78
Geografia Mediului - Pagina 79
Geografia Mediului - Pagina 80
Geografia Mediului - Pagina 81
Geografia Mediului - Pagina 82
Geografia Mediului - Pagina 83
Geografia Mediului - Pagina 84
Geografia Mediului - Pagina 85
Geografia Mediului - Pagina 86
Geografia Mediului - Pagina 87
Geografia Mediului - Pagina 88
Geografia Mediului - Pagina 89
Geografia Mediului - Pagina 90
Geografia Mediului - Pagina 91
Geografia Mediului - Pagina 92
Geografia Mediului - Pagina 93
Geografia Mediului - Pagina 94
Geografia Mediului - Pagina 95
Geografia Mediului - Pagina 96
Geografia Mediului - Pagina 97
Geografia Mediului - Pagina 98
Geografia Mediului - Pagina 99
Geografia Mediului - Pagina 100
Geografia Mediului - Pagina 101
Geografia Mediului - Pagina 102
Geografia Mediului - Pagina 103
Geografia Mediului - Pagina 104
Geografia Mediului - Pagina 105
Geografia Mediului - Pagina 106
Geografia Mediului - Pagina 107
Geografia Mediului - Pagina 108
Geografia Mediului - Pagina 109
Geografia Mediului - Pagina 110
Geografia Mediului - Pagina 111
Geografia Mediului - Pagina 112
Geografia Mediului - Pagina 113
Geografia Mediului - Pagina 114
Geografia Mediului - Pagina 115
Geografia Mediului - Pagina 116
Geografia Mediului - Pagina 117
Geografia Mediului - Pagina 118
Geografia Mediului - Pagina 119
Geografia Mediului - Pagina 120
Geografia Mediului - Pagina 121
Geografia Mediului - Pagina 122
Geografia Mediului - Pagina 123
Geografia Mediului - Pagina 124
Geografia Mediului - Pagina 125
Geografia Mediului - Pagina 126
Geografia Mediului - Pagina 127
Geografia Mediului - Pagina 128
Geografia Mediului - Pagina 129
Geografia Mediului - Pagina 130
Geografia Mediului - Pagina 131
Geografia Mediului - Pagina 132
Geografia Mediului - Pagina 133
Geografia Mediului - Pagina 134
Geografia Mediului - Pagina 135
Geografia Mediului - Pagina 136
Geografia Mediului - Pagina 137
Geografia Mediului - Pagina 138
Geografia Mediului - Pagina 139
Geografia Mediului - Pagina 140
Geografia Mediului - Pagina 141
Geografia Mediului - Pagina 142
Geografia Mediului - Pagina 143
Geografia Mediului - Pagina 144
Geografia Mediului - Pagina 145
Geografia Mediului - Pagina 146
Geografia Mediului - Pagina 147
Geografia Mediului - Pagina 148
Geografia Mediului - Pagina 149
Geografia Mediului - Pagina 150
Geografia Mediului - Pagina 151
Geografia Mediului - Pagina 152
Geografia Mediului - Pagina 153
Geografia Mediului - Pagina 154
Geografia Mediului - Pagina 155
Geografia Mediului - Pagina 156
Geografia Mediului - Pagina 157
Geografia Mediului - Pagina 158
Geografia Mediului - Pagina 159
Geografia Mediului - Pagina 160
Geografia Mediului - Pagina 161
Geografia Mediului - Pagina 162
Geografia Mediului - Pagina 163
Geografia Mediului - Pagina 164
Geografia Mediului - Pagina 165
Geografia Mediului - Pagina 166
Geografia Mediului - Pagina 167
Geografia Mediului - Pagina 168
Geografia Mediului - Pagina 169
Geografia Mediului - Pagina 170
Geografia Mediului - Pagina 171
Geografia Mediului - Pagina 172
Geografia Mediului - Pagina 173
Geografia Mediului - Pagina 174
Geografia Mediului - Pagina 175
Geografia Mediului - Pagina 176
Geografia Mediului - Pagina 177
Geografia Mediului - Pagina 178

Conținut arhivă zip

  • Geografia Mediului.doc

Alții au mai descărcat și

Organizarea, Amenajarea si Dezvoltarea Spatiului Geografic - Suceava

I.INTRODUCERE Situat in nord-estul Romaniei, si fiind locuit inca din Paleolitic (100000-10000 i. Hr.), judetul Suceava a marcat istoria romanilor...

Caracterizare Fizico-Geografica a Municipiului Bacau si a Imprejurimilor Sale

1.INTRODUCERE Existenţa şi prezenţa de milenii a omului pe un teritoriu aflat la o răspântie de timpuri şi locuri, a avut inflenţe complexe asupra...

S.U.A

Nume oficial: United States of America (Statele Unite ale Americii). Situarea: In partea centrala a Americii de Nord, intre 24º, 33’-49º...

Lacurile Terrei

Legătura dintre apă şi geografie este de nedesfăcut. Apa joacă un rol de cea mai mare importanţă în natură; fără ea viaţa pe planeta noastră ar fi...

Marile Ansambluri Economice și Politice ale Lumii

TEMA 1 : Pe baza cunostintelor anterioare explicaţi principalele discontinuităţi dintre marile ansambluri de state descrise de organizatiile...

Hidrosfera

Apa se găseşte în natură în stare lichidă (ape curgătoare, lacuri, mări, oceane), solidă (gheaţă, zăpadă, grindină etc.) şi gazoasă (nori, aburi)....

Geografia Mediului

Din punct de vedere ştiinţific, energia este o mărime care indică capacitatea unui sistem fizic de a efectua lucru mecanic când trece printr-o...

Regiunile Biogeografice

I. REGIUNEA HOLARCTICĂ - vast teritoriu din emisfera boreală: mare parte din Asia, toată Europa, America de N şi o parte din N Africii; - multe...

Ai nevoie de altceva?