Geografia Regională a României

Curs
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Geografie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 29 în total
Cuvinte : 13271
Mărime: 67.69KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lect. Univ. Dr. Albu Anca

Extras din document

Carpații

Curs1. Carpații Orientali

Limite

Reprezintă sectorul estic al Carpaților Românești, între frontiera de stat și Valea Prahovei (dpdv geologic se termină la Valea Dâmboviței)

Aspecte generale

Reprezintă un lanț muntos masiv cu o direcție NNE-SSV, iar în sud E-V. Dpdv structural petrografic se disting 3 fâșii longitudinale: vulcanica, cristalino-mezozoică și fliș, dispuse paralel și fragmentate de rețeaua hidrografică.

Altitudinile maxime se atinge în partea de N, în masivele Maramureș, Rodna, Călimani și Ceahlău.

Rețeaua hidrografică este dispusă longitudinal de-a lungul culoarelor de vale fie transversal, perpendicular pe culmi, formând sectoare de defileu, înșeuări și falii transversale.

Munții vulcanici sunt situați în partea de V formând cdel mai lung lanț neovulcanic (500km) cu altitudini cuprinse între 800-900m, bogați în minereu auro-argentifer și ape minerale.

Masivele cristalino-mezozoice prezintă un relief glaciar pitic în Rodna. Sunt situați în partea centrală și se întind până la Valea Trotușului. Apar intruziuni vulcanice. Sunt bogați în minereuri neferoase și ape minerale. Deasupra prezintă o pătură calcaroasă mezozoică ceea ce rezultă un relief accidentat, cu vârfuri ascuțite ( Pietrele Doamnei), vârfuri abrupte, văi adânci etc.

Munții flișului sunt situați în E, la S de Valea Trotușului. Ocupă în totalitate grupa Carpaților de Curbură, având altitudini mici, relief structural și o fragmentare mare.

Grupa Nordică - Maramureșului și Bucovinei

Așezare și limite:

N- granița cu Ucraina

E- Culoarul Dornelor-Câmpulung Moldovenesc

S-Podișul Sucevei

V- Câmpia și Dealurile de Vest.

Caractere generale:

Dispunerea longitudinală a culmilor pe direcția NE-SV în concordanță cu direcția structurii geologice: la V munții vulcanici, în centru cristalino-mezozoici, iar în E fliș. Sunt puternic fragmentați de rețeaua hidrografică, iar altitudinea maximă este atinsă în M-ții Rodnei, Vf Pietrosu (2303m)

Subdiviziuni:

1. Munții vulcanici: Oaș, Gutâi, Țibleș, Igniș.

Sunt situați în V grupei. S-au formt în urma a 3c cicluri eruptive. Sunt alcătuiți din andezite și riolite. Relieful are aspect de măguri cu platouri vulcanice, cu neck-uri și dyke-uri. Sunt fragmentați de pasuri înosțite de căi de comunicație. În subusol se găsesc resurse de minereuri auro-argentifere, cupru și materiale de construcții. Altitudinea maximă: Vf Țibleș - 1839m

2. Depresiunea Maramureșului

Arie depresionară formată prin subsidență, e-a lungul unior linii de falie, între masivele cristaline și vulcanice. Are aspectul unui gol alungit în legătura cu celelalte unități de relief prin intermediul pasurilor Gutâi, Huța, Setref și Prislop.

3. Masivele Centrale: Maramureș, Rodna, Suhard, Culoarul Bârgău-Vatra Dornei-Câmpulung Moldovenesc

Sunt situate in zona centrală, cristalino-mezozoică, fiind alcătuiți din șisturi cristaline, depozite cretacice și paleogene (gresii, conglomerae, marne). Pe flancul V al M.Rodnei și Maramureșului apar și roci vulcanice neogene.

a) M-ții Maramureșului sunt alcătuiți din șisturi cristaline cu intruziuni vulcanice, iar pe flancuri apar depozite paleogene, gresii, calcare. Altitudinea maximă: Vf. Farcău - 1957m.

b) M-ții Rodnei sunt alcătuiți din șisturi cristaline + intruziuni vulcanice. Apar forme glaciare: circuri, lacuri (Lala și Buhăescu), acumulări de blocuri periglaciare, iar spre S coboară în trepte formând suprafețe denivelate.

c) M-ții Suhard

d) Culoarul Bârgău - Vatra Dornei - Câmpulung Moldovenesc reprezintă un câmp mai coborât, cu o dispunere V-E. Este format din M-ții Bârgăului, cu un relief nivelat și suprafețe de eroziune și Culoarul Dornelor-Câmpulung Moldovenesc între Călimani, Suhard, Giumalău și Bistrița. Culoarul are origine tectono-erozivă cu un relief ușor vălurit format dintr-o succesiune de depresiuni și zone înguste.

4. Obcinele Bucovinei: Mestecăniș (V), Feredeu (Centru), Obcina Mare (E) - sunt situate în partea de E. Sunt culmi dispuse longitudinal, despărțite de văi largi numite cumpulunguri. Sunt alcătuite din fliș. Despărțite de culoarele Moldovei și Moldoviței.

Grupa Centrală

Limite:

N-Culoarul Bârgău-Valea Dornelor-Câmpulung Moldovenesc

E-Subcarpații Moldovei

S-Depresiunea Brașov și Valea Oituz

V- Depresiunea Transilvaniei

Caractere generale:

Orientarea culmilor este NV-SE. Culmile sunt dispuse paralel, strucutra geologică este dispusă astfel: V- vulcanici, Centru- cristalino-mezozoic, E-fliș. Fragmentarea este accentuată e numeroase pasuri și depresiuni. Altitudinea maximă: Vf Călimani - 2100m .

Subdiviziuni:

1. Munții vulcanici: Călimani, gurghiu, Harghita, Ciomatu Mare

Prezintă un relief vulcanic nou, fiind situați între Culoarul Bârgău-Valea Dornelor-Câmpulung Moldovenesc la N și M=ții Bodoc-Perșani la S. Sunt fragmentați transversal de defileul Mureșului. Relieful format din conuri vulcanice, platouri iar eroziunea a dus la apariția neck-urilor și dyke-urilor. Se întâlnesc resurse de fier, sulf, tnrbvcx1caolin, mercur, roci de construcție, ape minerale. Altitudinea maximă: M-ții Călimani -2100m (declarați Parc național)

2. Defileul Mureșului (Toplița-Deda) desparte N-ții Călimani de Gurghiu. Are o dispunere transversală și reprezintă o artera de comunicație feroviară și rutieră între depresiunile intramontane și Transilvania.

3. Depresiune de baraj vulcanic situată între munții vulcanici Călimani, Gurghiu, Harghita (V) și M-ții Bistricioarei, Giurgeu și Ciuc (E). Principalele depresiuni sunt Giurgeu (pe Mureș), Ciuc (pe Olt), alte deprersiuni: Bilbor și Borsec. Depresiunea Giurgeu are un relief dispus în trepte. Depresiunea Ciuc este încjhisa la S de defileul Tușnadului, prin care se face trecerea spre Depresiunea Brașov. Aceste depresiuni conțin resurse de ape minerale valorificate în stațiuni.

4. Munții Bistriței: Bistricioarei, Giumalău-Rarău, Ceahlău, Stânișoarei

Sunt situați în partea de NE a grupei, fragmentați de Valea Bistriței. Sunt alcătuiți din șisturi cristaline în NV și fliș în restul zonei. Culmile sunt dispuse paralel și au altitudini variabile

a) Munții Giumalău - Rarău sunt alcătuiți din șisturi cristaline cu calcare și dolomite. Masivul Rarău este predominant calcaros cu trepte structurale, vărfuri izolate cu aspect ruiniform (Pietrele Doamnei).

b) Munții Bistricioarei (Grințieșu) sunt alcătuiți din șisturi cristaline și fliș, cu o dispunere N-S și fragmentare puternică.

c) Munții Ceahlău sunt un nod orografic format din calcare și conglomerate. Au aspect de platou în trepte, delimitate de abrupturi. Altitudinea maximă: Vf Ocolașul Mare - 1907m.

d) Munții Stânișoarei aparțin zonei flișului, situați spre E. Au un relief structural, format din pasuri, depresiuni și culoare de vale.

5. Munții Giurgeului-Curmăturii (Hășmașul Mare) reprezintă partea terminală de la S a fâșiei cristalino-mezozoice. Cele 2 culmi se desfășoară paralel și sunt despărțite de Valea Putnei și izvorul Oltului. Masivul Hășmașu Mare are aspectul unui sinclinal calcaros din care izvorăsc Mureșul și Oltul, Bogați în resurse de cupru, zinc, calcare și ape minerale.

6. Munții Trotușului (Ciuc, Nemira, Tarcău, Gojmanu, Berzânți, culoarul Trotușului, Depresiunea Comănești) Sunt situați în E-SE-ul grupei. Sunt alcătuiți predominant din fliș, situați de-o parte și de cealaltă a Trotușului. Sunt fragmentați de falii și fracturi pe care se grefează o serie de râuri. Culmile sunt dispuse paralel. Au resurse de cărbune brun, lignit, petrol, gaze naturale, sare, ape minerale și roci de construcție.

a) Munții Ciucului sunt alcătuiți din fliș cretacic și fragmentați de rețeaua hidrografică.

b) Munții Nemira au relief structural și orientare N-S.

c) Munții Tarcăului - formați din gresii.

d) Munții Gojamanu - formați din gresii.

e) Munții Berzânți

f) Culoarul Trotușului începe din Depresiunea Ghimeș-Făget și străbate o serie de structuri geologice, formând bazinete înguste dar și vers?? Mai largi

g) Depresiunea Comănești este străbătută de Trotuș. La contactul cu zona subcarpatică deține importante zăcăminte de petrol și gaze naturale.

Preview document

Geografia Regională a României - Pagina 1
Geografia Regională a României - Pagina 2
Geografia Regională a României - Pagina 3
Geografia Regională a României - Pagina 4
Geografia Regională a României - Pagina 5
Geografia Regională a României - Pagina 6
Geografia Regională a României - Pagina 7
Geografia Regională a României - Pagina 8
Geografia Regională a României - Pagina 9
Geografia Regională a României - Pagina 10
Geografia Regională a României - Pagina 11
Geografia Regională a României - Pagina 12
Geografia Regională a României - Pagina 13
Geografia Regională a României - Pagina 14
Geografia Regională a României - Pagina 15
Geografia Regională a României - Pagina 16
Geografia Regională a României - Pagina 17
Geografia Regională a României - Pagina 18
Geografia Regională a României - Pagina 19
Geografia Regională a României - Pagina 20
Geografia Regională a României - Pagina 21
Geografia Regională a României - Pagina 22
Geografia Regională a României - Pagina 23
Geografia Regională a României - Pagina 24
Geografia Regională a României - Pagina 25
Geografia Regională a României - Pagina 26
Geografia Regională a României - Pagina 27
Geografia Regională a României - Pagina 28
Geografia Regională a României - Pagina 29

Conținut arhivă zip

  • Geografia Regionala a Romaniei.docx

Alții au mai descărcat și

Geografia Regionala a Continentelor - Europa

DEFINIREA ŞI NUMĂRUL CONTINENTELOR Continentul - suprafaţă considerabilă de uscat (de ordinul milioanelor de km2), cu caracteristici...

Gestiunea Resurselor și Riscurilor Climatice

CURS 1 Resursele si riscurile climatice – obiect, definitii, clasificari Resursele climatice sunt acele procese, fenomene sau elemente climatice...

Geografia Economica a Mediului

I. GEOGRAFIA AGRICULTURII Şl SILVICULTURII Teritoriul României are condiţii naturale favorabile pentru dezvoltarea unei agriculturi complexe şi...

Geografia Mediului

CURS 1 Termenul de mediu (environment, umwheinat, milieu) a fost folosit începând cu secolul al XIX-lea, în sens biologic, de ambianţă naturală a...

Geografia Fizică a României

I. CLIMA ROMÂNIEI Caractere generale Clima teritoriului României se caracterizează printr-o mare diversitate spaŃială, aspect condiŃionat de...

Navigație aeriană

1.1. Navigația aeriană este știința care se ocupă cu studiul metodelor și procedeelor necesare pentru alegerea, pregătirea și efectuarea unui zbor...

Metoda Cercetarilor Geografice

5.4. Rezumatul capitolului (indicatii) A. Geografia Regionala, istoric si istorism Oricum am aborda conceptual geografia regionala, nu putem sa...

Geografie Regională Generală

- Termenul REGIUNE şi-a făcut cu dificultate loc în noţiunile geografice, echivalentul său fiind în antichitate topicul latin de "pagi" sau cel...

Ai nevoie de altceva?