Extras din curs
Turismul este în general condi n condiţionat de o
ionat serie de factori specifici:
- poten potenţial ial
- posibilită posibilităţile de valorificare a poten ile potenţialului ialului
- nivelul de trai al popula populaţiei iei
- calitatea serviciilor oferite
- calitatea infrastructurii (căi de
comunica comunicaţie ie în primul rând)
n - gradul de securitate (sanita sanitară ră, a , alimentară limentară
etc.)
- politicile din domeniul turismului etc.
Poten Potenţialul turistic al Carpa ialul Carpaţilor Orientali ilor şi Subcarpa i Subcarpaţilor Moldovei ilor şi i
Curburii
Importan Importanţă deosebită prezintă mun ă munţii ii înal nalţi cu vârfuri de peste 2 i 2000 m
000 (Rodna, Căliman Căliman) s ) sau cei cu un relief pitoresc cum ar fi: au Ceahlău Ceahlău, ,
Hă Hăşma maş, Ciuca , Ciucaş, P , Postăvarul ostăvarul, P , Piatra Mare etc.
iatra Prezintă poten potenţial: ial:
- formele de relief glaciar din Mun Munţii Rodnei ii şi Mun i Munţii Maramure ii Maramureşului; ului;
- formele de relief fluvial şi petrografic i petrografic, reprezentate prin defileele
, (Oltului, la Tu Tuşnad nad şi Raco i Racoş şi ale Mure i Mureşului la Topli ului Topliţa-Deda), pe peşterile terile
(Tău Tăuşoarelor, oarelor, Şugău ugău, Calului), cheile (Bicazului), cascadele (Duruitoarea,
, Cailor şi Putnei), " i Ţigăile igăile" " şi "Sfinxul" Bratocei, vulcanii noroio i noroioşi de la
i Pâclele Mari şi Pâclele Mici, pe i peştera de sare de la Mânzăle tera Mânzăleşti ti şi masivul
i de sare de la Slănic Prahova Prahova; apele minerale (peste 1500 de izvoare) ; într ntr-
o mare varietate a compozi compoziţiei chimice, valorificate la Co iei Coştiui, Val tiui, Valea ea
Vinului, Sângeo Sângeorz rz-Băi Băi, Vatra Dornei, , Şaru Dornei, Neagra aru Şarului, Co arului, Coşna, na,
Borsec, Jigod Jigodin, in, Băile Tu Tuşnad, S nad, Slănic Moldova lănic Moldova, Târgu Ocna, Bicsad,
, Malna Malnaş, B , Bodoc, Vâl odoc, Vâlcele, Cov cele, Covasna, Ziz asna, Zizin, O in, Oglinzi, glinzi, Băl Bălţăte ăteşti, ti, Sărata
Monteoru, S Slănic Prahova lănic Prahova, Telega , ş.a., care au generat numeroase
.sta staţiuni balneo iuni balneo-climaterice dintre care cele mai importante sunt cele de la
Sângeorz Sângeorz-Băi Băi, S , Slănic Moldova lănic Moldova, Vatra Dornei, Borsec, Tu , Tuşnad, Co nad, Covasna, vasna,
Slănic Prahova ş.a.; apele termale de la Topli .Topliţa (23 a 23-25 25°C), Tu Tuşnad (21 nad 21-
24 24°C) şi Siriu (31,7 i 31,7°C);
- lacurile lacurile, de o mare varietate:
, – glaciare (Lala, Bu Buhăiescu hăiescu, Iezerul, Pietrosul),
, – de crater vulcanic (Sf. Ana),
– de baraj natural (Lacul Ro Roşu) u)
– de acumulare hidroenergetică (Firiza, Colibi Colibiţa, a, Izvorul Muntelui,
Pângăra Pângăraţi, Poiana Uzului, Paltinul, Siriul i, ş.a.) .- care permit
dezvoltarea pescuitului sportiv şi a sporturilor nautice;
i - focurile vii de la Andreia Andreiaşu u şi mofetele de la Covasna
i şi Băile Tu i Tuşnad; nad;
- climatul alpin şi subalpin i nepoluat tonic şi fortifiant;
i vegeta vegetaţia de păduri de conifere ia conifere, fag, stejar, paji , pajişti ti
montane şi dealuri i înalte nalte; ;
- fondul cinegetic important, cuprinzând: ursul, cerbul,
mistre mistreţul, ul, căpriorul căpriorul, lupul, vulpea etc.
, Obiective antropice antropice: arheologice, istorice, arhitectonice,
: de ştiin tiinţă, a , artă rtă şi cultură i cultură, religioase, economice,
, etnografice şi folclorice etc.
i - vestigiile arheologice, paleolitice şi neolitice i neolitice, ,
cetă cetăţile dacice (de la Bâtca Doamnei ile şi Covasna etc),
i castrele romane (Bre Breţcu, etc);
Preview document
Conținut arhivă zip
- Activitatile comerciale.pdf
- INDUSTRIA GREA.pdf
- Transporturi.pdf
- Turismul.pdf
Alții au mai descărcat și
Turismul de factură religioasă apare în Evul Mediu timpuriu şi mijlociu până în Epoca Renaşterii. Turismul religios este acel tip de turism care...
1. Petrila Fondul morfoturistic (4) Teritoriul orasului Petrila include versantii sud-vestici si M-tii Sureanu si cei nordici ai M-tilor Parang,...
MEDIUL (lat. medium)– ansamblu de elemente naturale şi artificiale care înconjoară o persoană sau o comunitate umană, un animal, o plantă sau o...
I. GEOGRAFIA AGRICULTURII Şl SILVICULTURII Teritoriul României are condiţii naturale favorabile pentru dezvoltarea unei agriculturi complexe şi...
Rezumat În acest articol am încercat să facem o scurtă descriere a spaţiilor comerciale din Bucureşti, punând accentul pe evoluţia în timp a...
Curs 1. TERMINOLOGIE, METODOLOGIA CERCETĂRII FENOMENELOR CLIMATICE DE RISC, CLASIFICARE 1.1. Probleme de terminologie Până în prezent, nici pe...
Carpații Curs1. Carpații Orientali Limite Reprezintă sectorul estic al Carpaților Românești, între frontiera de stat și Valea Prahovei (dpdv...
Încadrare teritorială Așezare geografică: partea de SE a Europa Centrală (Germania, Cehia, Slovacia, Austria, Ungaria, Elveția, Polonia); la...
Te-ar putea interesa și
În alegerea lucrării de licenţă cu titlul „ MUTAŢII DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE ÎN ORAŞUL TITU DUPĂ 1990” un motiv important a fost acela că, locuiesc...
Introducere Am ales să studiez potenţialul turistic natural al judeţului Cluj şi valorificarea acestuia, deoarece, chiar dacă este un judeţ mare,...
INTRODUCERE Caracterul de specificitate care dă măsura personalizării unei așezări omenești este rezultatul interacțiuni și evoluției unor factori...
INTRODUCERE In lucrarea de fata ne-am propus sa creionam o imagine complexa asupra localitatii Nicolae Titulescu, al carui nume are o rezonanta...
1. Rezumat În contextul aderării României la UE în anul 2007, politica naţională de dezvoltare a României se va racorda din ce în ce mai strâns la...
1. Motivaţia Referitor la importanţa lacurilor există un interes crescând în Europa, şi o conştientizare a contribuţiei pe care acestea o aduc...
României, regiunea de dezvoltare poate fi definită ca “o unitate teritorial-statistică, alcătuită din patru-şapte județe (cu excepția Regiunii...
În contextul aderării României la UE în anul 2007, politica naţională de dezvoltare a României se va racorda din ce în ce mai strâns la politicile,...