Geografia umană a României

Încadrare teritorială

Așezare geografică:

partea de SE a Europa Centrală (Germania, Cehia, Slovacia, Austria, Ungaria, Elveția, Polonia);

la contactul cu Europa Orientală (Marea Neagră) și cu Europa Balcanică (Dunărea);

teritoriul este axat pe:

paralela de 45 latitudine nordică - așezare în mijlocul zonei temperate;

pe meridianul de 25 longitudine estică - aliniamentul așezărilor Avrămești, Făgăraș, Roșiorii de Vede, Traian.

Poziția pe Glob:

zilele sunt mai lungi cu 37 minute la solstițiul de iarnă în nordul țării față de sudș

între extremitățile de este și de vest există o diferență de 37 minute.

Pe locul 58 din punct de vedere al populațieiș locul 84 din punct de vedere al suprafeței 238 391 〖km〗^2.

Forma teritoriului este relativ rotundă.

Suprafața de 238 391 〖km〗^2(4.8% din suprafața Europei); locul 13 în Europa; locul 84 pe glob

Distanța dintre extremitățile Nordică și Sudică: 525 km

Distanța de la Vest la Est: 740 km

N - Horodiștea (Botoșani): 26°23`32” long. E, 48°15`06” lat. N

S - Zimnicea (Teleorman) 25° long E, 43° lat. N

V - Beba Veche 20°15`44” long E, 46° lat. N

E - Sulina (Tulcea); 29°41`24” long. E, 45°09`36” lat. N

Centrul României - intersecția paralelei de 46° lat. N cu meridianul de 25° long. E; se află la 17 km N de orașul Făgăraș.

Frontiere: lungime totală de 3150 km - 1086 km terestre, 1817 km fluviale; 247 km maritime

Granița cu:

Serbia: 546 km;

Bulgaria: 631 km;

Republica Moldova: 681 km;

Ucraina: 650 km;

Ungaria: 448 km.

Fațada la Marea Neagră: 194 km (lungimea litoralului).

Premisele de dezvoltare

Condiții naturale

țară carpatică: Carpații de Sud-Est - relieful coboară în trepte spre E, S, V.

succesiune a formelor de relief (munți: 30%, dealuri și podișuri: 40%, câmpii și lunci: 30%, deltă.

Frecvență mare a depresiunilor mari și mici (330), joase, bine populate, bogate în zăcăminte de subsol: 30% din teritoriul montan, 2000 〖km〗^2.

Carpații Orientali (de la N - S) Maramureș, Bilbor, Borsec, Giurgeu, Ciuc, Brașov; (de la V - E) Dornelor, Câmpulung Moldovenesc

Carpații Meridionali: Loviște, Petroșani, Hațeg, Bran - Rucăr - Dragoslavele (culoar depresionar); Olt, Jiu (culoar de vale).

Munții Banatului și Munții Apuseni: Bozovici, Brad, Zlatna, Zarand, Beiuș, Vad (depresiuni golfuri); Timiș - Cerna - Mehadia, Reșița - Câlnic - Lupac - Brebu - Ezeriș (culoare depresionare); Mureș (între Deva și Lipova), Arieș (culoar de vale).

Văile, pasurile și trecătorile:

6 văi transversale: văiile Dunării, Crișul Repede, Oltului, Mureșului, Someșului, Jiului;

văi parțial transverale: văile Sucevei, Bistriței, Trotușului, Prahovei, Crișul Alb.

trecătorile carpatice:

organizarea transporturilor transcarpatice - repartiția geografică a așezărilor, configurația axelor de urbanizare, a orașelor dublete;

țară dunăreană: rețea hidrografică tributară (cca. 90%) Dunării;

lungime: 38% din întreg cursul fluviului și 45% din lungimea sa navigabilă: 1075 km - 795 lm graniță, 280 km pe teritoriul românesc.

malul românesc - repte domoale (câmpii de terase)

dezvoltarea agriculturii (cereale, plante tehnice și de nutreț)

orașe porturi: Drbeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu, Măgurele, Giurgiu, Oltenița, Călărași) cu funcție industrială.

19 orașe: lângă malul stâng: Galați, Brăila, Drobeta-Turnu Severin, Orșova; în lungul brațelor: Măcin, Hârșova; în zonele de confluență: Turnu Măgurele (Olt), Oltenița (Argeș); spre zona de vărsare: Tulcea, Sulina.

Cernavodă, Isaccea, Moldova Nouă, Calafat, Corabia, Zimnicea, Călărași, Feteși.

sate mari.

țară pontică: țărmul vestic al Mării Negre.

Marea Neagră:

Suprafața: 413 490 〖km〗^2

România, Bulgaria, Turcia, Georgia, Rusia, Ucraina

Comunicare cu Marea Marmara, Marea Egee, Marea Mediterană (Bosfor, Dardanele)

Linie de țărm: 4075 km - 194 km pentru România.

Porturi: Odessa, Novorosisk, Batumi, Burgas, Varna, Istanbul, Constanța, Mangalia, Sulina.

Zonă petrolieră: țărmul românesc, ucrainean și rusesc.

Funcție turistică: Crimeea, Batumi, Varna, Mamaia, Constanța, Mangalia.