Geografie

Structura internă a pămîntului.

Litosferă- Partea solidă a mantalei împreună cu crusta.

Astenosferă- partea superioară a mantalei, constituită din substanţă vîscoasă cu temperatură înaltă, unde se formează magma, curenţii subcrustali, focarele seismelor.

Curenţi subcrustali(de convenţie)- formaţi în astenosferă şi contribuie la deplasarea laterală a plăcilor, provocînd expansiunea fundului oceanic.

Suprafaţă de discontinuitate- o suprafaţă situată între două învelişuri interne ale Pămîntului unde se înregistrază salturi brusce de temperatură şi în viteza de propagare a undelor seismice.

Metode de studiu:

1)directe- pînă la adîncimea de 20 km – studiul afloriment de roci, materiale din sonde, secţiuni geologice din mine, formaţiuni de roci montane, observări în tipul erupţiei vulcanilor.

2)indirecte (geofizice)- metoda seismică bazată pe caracterul propagării undelor seismice.Unde seimice: a) longitudinale P- se propagă în medii solide şi lichide b)transversale S- se propagă doar în medii solide.

Scoarţa terestră: Oceanică, continentală

Scoarţă terestră- învelişul solid al Pămîntului format din roci magmatice, metamorfice, sedimentare cu grosimi de 10-15km sub oceane şi 35-80km sub continente.

Crustală- Sector al crustei care posedă proprietăţi geologice şi geofizice similare.

Scuturi- cele mai stabile elemente ale scoarţei terestre de tip continental constituite din roci cristaline, unde cuvertura de roci sedimentare lipseşte sau are o grosime redusă.

Plăci- elemente stabile ale s.t. de tip continental formate din fundament cristalin şi o cuvertură de roci sedimentare cu o grosime de 3-5 km.

Catene orogenice- structuri alungite constituite din roci sedimentare şi metamorfice, străbătute de intruziuni magmatice.

Rifturi continentale- zone active tectonice sub forma unor roci tectonice largi 30-70 km lăţime şi lungi de sute de km repezentînd grabene uriaşe.

Crustă continentală- un loc de tranziţie de la crusta continentală la cea oceanică caracteristică pentru regiunile periferice ale continentelor, arcurilor insulare, zonelor de şelf.

Crusta oceanică- caracteristică pentru fundul oceanului cu o grosime de 5-12 km, unde lipseşte pătura de granit

Fose oceanice- depresiuni adînci (5-10 km) situate la periferia continentelor sau arcuri insulare active tectonic, manifestîndu-se vulcanismul şi procese seismice, unde au loc procese de subducţiea plăcii oceanice sub cea continentală.

Dorsale medio oceanice- lanţuri muntoase subacvatice ce se formează la hotarul dintre plăcile litosferice, active din punct de vedere tectonic.

Depresiuni marine periferice- sînt situate între un continent şi un arc insular(m. Japoniei- între Asia şi i.Japoniei) sau între două arcuri insulare.

Insule vulcanice- situate pe crustele dorsalelor oceanice (de ex. i. Islanda, i. Hawaii).

Platforme oceanice- ocupă suprafaţa cea mai mare a oceanului, stabilite din punct de vedere tectonic.

Crusta suboceanică- caracteristică depresiunilor marine şi bazinele mărilor interne(Caspică,Caraibilor,Medit.)

Tipuri de crustă:

1)continentală: a)grosime: 40-60 km; 30-40 cîmpii 70-80 munţi b)pături: sedimentară, granitică, bazaltică. c)crustale: scuturi (Baltic, ucrainean, Canadian), plăci (Rusă, Moldovenească), catene orogenice: 1)paleozoice (m.Ural, Scandinavi) 2) tinere (lanţul Alpino-Carpato-Himalaian) d)rifturi continentale (Marele Rift African)

2)subcontinentală: grosime 20-30 km.

3)oceanică: a)grosime: 5-12 km b)pături: sedimentară, sedimentar bazaltică, bazaltică c)crustale: fose oceanice (ex: Djava, Filipină), dorsale medio-oceanice (ex: Nord Atlantică, Vest Indiană), depresiuni marine periferice (ex: Japoniei, Ohotsk), insule vulcanice (ex: Azore, Islanda), platforme oceanice.

4)suboceanice: grosime: 20-25 km

Compoziţia petrografică a scoarţei terestre

Roci- asociaţii naturale constituite din mai multe minerale.

Minerale- elemente chimice combinate între ele.

Roci magmatice- formate din topiturile de magmă şi lavă.

Roci magmatice intruzive- roci formate din topiturile de magmă şi lavă în interiorul scoarţei terestre.

Roci magmatice efuzive- /-/-/ la suprafaţa scoarţei terestre.

Intruziune- pătrunderea magmei din adîncime în scoarţa terestră.

Roci sedimentare- roci formate pe fundul bazinelor marine (roci sedimentare marine) şi la suprafaţa scoarţei terestre (continentale).

Roci sedimentar detritice- formate în urma dezagregării fizice a altor roci sub acţiunea agenţilor externi.

Roci sedimentar chimice (hemogene)- formate prin depunerea substanţelor coloidale cristaline din soluţii într-un mediu apos.